Mai bine de jumătate dintre primăriile vasluiene sunt falimentare!

ÎN AGONIE… Un număr de 57 din cele 86 de UAT-uri din județul Vaslui au cheltuieli cu personalul mai mari decât veniturile proprii încasate. Nicăieri în țară nu se mai regăsește un procentaj atât de mare al primăriilor care nu își pot asigura propria finanțare. În majoritatea cazurilor, primarii s-au aruncat la salarii mari, dar s-au întins mai mult decât le era plapuma. Pe lângă majorarea veniturilor, în aceste UAT-uri s-au făcut tot felul de angajări, de la bibliotecare până la directori de cămine culturale. În ultimii ani, zeci de astfel de persoane au intrat în sistem, deși în majoritatea cazurilor vorbim de comune unde cetățenii nu au mai împrumutat o carte de pe timpul lui Ceaușescu și unde căminele culturale, proaspăt construite sau renovate din fonduri europene, găzduiesc cel mult o nuntă, la sfârșit de săptămână. În restul zilelor, zero activitate, însă cu toate astea directorii și bibliotecarele de acolo pleacă cu câteva mii de lei acasă, la fiecare sfârșit de lună. O instituție mamut care în fiecare an “mănâncă” peste 300 de milioane de lei doar cu funcționarea este Consiliul Județean Vaslui, care anul acesta tocmai și-a digitalizat activitatea. Proiectul de digitalizare a fost implementat, desigur, pentru binele vasluienilor, care acum se pot bucura de serviciile unei instituții mult mai eficiente. Numai că în urma acestei digitalizari, niciun “soldățel” din armata lui Dumitru Buzatu nu a fost pus pe liber și trimis să lucreze în privat. Toți sunt pe aceleași posturi, cu aceleași salarii și cu aceleași sporuri de antenă, de praf, și de condiții periculoase de muncă. În aceste condiții s-a ajuns în siutația ca în fiecare an, fiecare vasluian să plătească 835 de lei pentru funcționarea acestei instituții, ceea ce clasează CJ Vaslui pe locul doi pe țară. Doar pentru locuitorii județului Tulcea, Consiliul Județean este mai costisitor: 992 lei/locuitor. Desigur că economii semnificative s-ar putea face prin subțierea acestor aparate ale instituțiilor statului, pentru că astfel de supradimensionări se întâlnesc peste tot în țară, nu doar la Vaslui, însă cine să le facă, și mai ales când? Toate partidele știu că în an pre-electoral nu se iau astfel de decizii, pentru a nu supăra primarii și președinții de consilii județene. Cu un deficit bugetar tot mai sufocant, guvernul Ciolacu decis, până una-alta, să limiteze cheltuielile primăriilor cu sărbătorile de iarnă. Mai puține beculețe pe străzi, mai puține concerte, mai multe economii. În timpul unei ședințe ținute cu ușile închise, șeful PSD le-a transmis liderilor partidului din teritoriu că aibă curaj că reforma în instituțiile statului va veni și ea, fără a preciza însă și când.

La fel ca Viktor Orban în Ungaria, și Liviu Dragnea descoperea, în perioada 2017-2018, secretul perpetuării la putere, bazându-se pe salariații din administrație, cărora le-a asigurat nu doar salarii mai mult decât decente, dar și tot felul de sporuri, vouchere de vacanță, indemnizații de hrană și alte privilegii la care cei din mediul privat nici nu îndrăznesc să viseze. De ani de zile, situația e păstrată de către toate partidele care vin la guvernare și care sunt ghidate doar de rațiuni politice, asta cu toate că România are cea mai mare cheltuială din UE cu administrația efectivă: 3% din PIB, la egalitate și pe primul loc cu vecina noastră, Ungaria.

Județul Vaslui are cele mai sărace comune din țară

Creșterea salariilor și acordarea acestor privilegii bugetarilor au făcut ca în ultimii ani tot mai mulți români să se angajeze la stat. Datele furnizate de Ministerul Finanțelor Publice arată că în prima jumătate a anului trecut, numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a crescut cu 4.869 posturi. Pe de altă parte, în cea de-a doua jumătate, în perioada iulie – decembrie, au fost angajate alte 8.976 de persoane în sistemul bugetar. În total, în cele 12 luni ale anului 2022, la nivel național, s-au angajat în sistemul public un număr de 13.845 de persoane. Județul Vaslui nu a făcut notă discordantă din acest punct de vedere, sute de posturi la buget fiind ocupate prin concurs. Azi aproape că nu este primar în județul Vaslui care să nu aibă un consilier personal, un director de cămin cultural, o bibliotecară, asta cu toate că activitatea lor e aproape inexistentă. Până nu demult, o primărie din apropierea municipiului Vaslui îl avea angajat ca director de cămin cultural pe antrenorul echipei locale de fotbal. O chichiță la care primarul a recurs pentru a-l putea plăti legal pe cel însărcinat cu promovarea echipei în eșalonul superior fotbalistic. În alte primării din mediul rural, edilii și-au angajat la bibliotecă soțiile, amantele, verișoarele, deși pragul acelor edificii nu a mai fost călcat de vreo persoană de zeci de ani.. Pe lângă angajările numeroase și salariile tot mai mari, unii primari au implicat bugetele comunelor și în alte cheltuieli inutile. Greu de crezut, însă în județul Vaslui sunt edili care s-au gândit că nu le-ar strica centre de informare turistică, deși pe la ei prin comună de la revoluție încoace nu a fost zărit urmă de turist. Această situație se întâlnește peste tot în țară, nu doar la Vaslui, însă datele oferite de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Teritoriale arată că județul nostru stă cel mai prost din punct de vedere financiar. Din totalul celor 86 UAT-uri din județul Vaslui, în 57 dintre ele, cheltuielile cu personalul depășesc veniturile proprii. Așa cum se poate vedea și în harta alăturată, cele mai sărace comune se află în județe ce constituie de peste 30 de ani fieful unor lideri importanți ai PSD: Vaslui, Teleorman și Olt. Toate trei, cu scoruri semnificative la alegeri, tocmai pentru că în comunele sărace și cu locuitori puțini primarii pot mobiliza mai ușor electoratul în favoarea partidului din care fac parte. Contextul actual i-a făcut pe cei aflați la guvernare să ia, din ce în ce mai mult, în calcul o reorganizare administrativ-teritorială, pentru că lucrurile nu mai pot continua în acest fel, după cum a avertizat, de curând, și Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR: ”În materie de cheltuieli, rezolvarea problemelor este extrem de dificilă, presupune refacerea întregii administrații publice. Ar trebui ca instituții întregi să dispară, ar trebui ca UAT-uri să dispară.  Avem aproape 3.000 de comune, România nu mai poate suporta costurile administrative”, a precizat acesta. De-a lungul anilor, s-au făcut mai multe simulări, care au luat în calcul doar alipirea comunelor și orașelor cu locuitori puțini la alte UAT, întrucât, potrivit reprezentanților ministerului mai sus menționat, “cele mai ample probleme de funcționare au fost identificate la colectivitățile mici, respectiv comune cu populația până la 3.000 de locuitori și orașe cu până la 5.000 de locuitori”.

Consiliul Județețean Vaslui, printre cele mai scumpe din țară

Județul Vaslui are nu doar cele mai multe comune care nu își pot asigura propria funcționare, ci și unul dintre cele mai costisitoare consilii județene din țară. Pentru a înțelege mai bine cum s-a ajuns în această situație trebuie să ne reamintim un episod petrecut în anul 2020 și care l-a avut protagonist pe Dumitru Buzatu, cel care între timp a fost prins de procurorii DNA cu șpaga la purtător. Acesta înfiera cu mânie aproape proletară demersul omologului său de la Bihor, Ilie Bolojan, care imediat după ce s-a instalat în scaunul de președinte de CJ, a efectuat o serie consistentă de concedieri pentru o mai bună eficientizare a instituției. Buzatu nu a vrut nici în ruptul capului să ia exemplul colegului său de la Bihor, afirmând că demersul acestuia face parte dintr-un angrenaj de manipulare “și noi nu trebuie să acceptăm acest lucru”. Azi, după aproape aproape patru ani de la acel duel verbal, Bihorul are unul dintre cele mai eficiente consilii județene din țară, pe când Vasluiul îl are pe al doilea cel mai scump, după cel de la Tulcea. Nu o spunem noi, ci o arată un raport al aceluiași Minister al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrație Teritorială, care evidențiază că anul trecut, CJ Vaslui a cheltuit peste 300 de milioane de lei doar pentru funcționare. Această sumă plasează Vasluiul în topul acestui tip de cheltuieli, pe locul 10 la nivel național în 2022. Suntem depășiți în clasament doar de județe mari, cu o populație mult mai numeroasă și cu o economie mult mai dezvoltată, precum județul Iași, cu aproape 500 de milioane cheltuite anul trecut, Prahova, cu 421 de milioane de lei, Cluj cu 384 de milioane, Timiș cu 366 de milioane, Constanța – 365 de milioane, Suceava – 362 de milioane de lei. Județele din “liga” noastră și cu care ne duelăm la numărul de comune sărace, au alocate jumătate din fondurile noastre pentru funcționarea Consiliului Județean: Teleorman – 140 de milioane, Giurgiu – 136 de milioane sau Covasna – 132 milioane de lei. Raportat la numărul de locuitori ai județului, rezultă că fiecare vasluian ar plăti 835 de lei anual pentru funcționarea acestei instituții, ceea ce ne clasează pe locul 2 pe țară. Doar pentru locuitorii județului Tulcea, consiliul județean este mai costisitor: 992 de lei/locuitor. Instituția condusă până de curând de Dumitru Buzatu nu e doar foarte costisitoare, însă tot până de curând a fost și mai puțin eficientă. Gradul de eficiență a fost considerabil îmbunătățit abia spre sfârșitul acestui an, când CJ Vaslui a reușit să implementeze proiectul “Digitalizarea activității Consiliului Județean Vaslui – soluție pentru creșterea eficienței”, finanțat prin POCA. Potrivit site-ului Consiliului Județean Vaslui, principala activitate a acestui proiect a constat în “implementarea unui sistem informatic pentru optimizarea procedurilor și fluxurilor de lucru având ca suport tehnic consultanță în vederea analizei nevoilor și configurării ecosistemului digital”. În urma acestui succes de răsunet aproape mondial, niciun angajat al CJ Vaslui nu a fost trimis să-și configureze și el parcursul profesional în mediul privat, armata de “soldăței” a lui Buzatu rămânând aceeași, evident cu aceleași costuri pentru vasluienii de rând.

Ciolacu propovăduiește marea digitalizare a României

După ce Consiliul Județean Vaslui a reușit marea digitalizare și eficientizare a instituției, Marcel Ciolacu s-a trezit și el vorbindu-le colegilor săi, în ședința Consiliului Național Politic al PSD, despre măsurile care vor fi luate în sistemul bugetar. Ciolacu le-a cerut tuturor liderilor PSD să “nu se teamă” de reforme și anunță faptul că instituțiile statului vor intra într-un amplu proces de digitalitare pentru că “așa nu mai putem continua”. “Voi merge mai departe cu reforma bugetară. Nu trebuie să vă fie frică de reformă, de reorganizări. Oamenii așteaptă asta de 30 de ani. Să nu vă fie frică de oameni pentru că vor fi alături de noi! Lucrurile nu se mai pot face ca până acum. Fiecare minister și fiecare instituție publică trebuie să aibă un birou unic de avizare și un proiect digital unic care să fie implementat la toată lumea. Trebuie să pornim o dată aceste lucruri, nu mai putem sta”, ar fi spus Marcel Ciolacu, conform surselor din PSD. Digitalizarea României are loc însă de 34 de ani, iar explicații pentru rezultatele dezastruoase de până acul putem găsi în inerția sistemului birocratic moștenit de la un stat hiper centralizat. La asta se adaugă și puțin nepotism și favoritism, încurajate tot de la vârf, din prin guvern și ministere. În ciuda proiectelor deja implementate de digitalizare, “instituția ștampilei” și cea a “cozii la ghișeu” au rămas de nezdruncinat, iar cine are de-a face, în prezent, cu instituțiile statului, nu poate privi cu prea mult optimism în viitor.