Mita în spitale, probleme de educatie

PROPUNERE… Ministrul Sãnãtãtii, Alexandru Rafila, considerã cã în ceea ce priveste mita oferitã în spitale existã si o problemã „de educatie” si, ca urmare, ar putea fi introduse cursuri în acest sens pentru medici si asistenti.

„Mai multe categorii de personal medical sunt într-un fel sau altul beneficiarii acestor plãti informale. Este clar cã atunci trebuie sã gãsim o solutie, inclusiv educationalã. (…) Eu cred cã este si o problemã de educatie. Acesta este un prim lucru pe care putem sã îl facem. Sper sã existe deschidere si la nivelul Colegiului Medicilor din România din acest punct de vedere sã dezvoltãm si aici o sã avem nevoie de foarte mult suport sã dezvoltãm o curriculã astfel încât toti medicii, toti asistentii medicali, periodic, sã poatã sã facã un curs de educatie în acest sens. Pânã la urmã, sunt niste chestiuni de naturã eticã, moralã, prin faptul cã un medic sau un asistent medical primeste bani de la un pacient, (…) dincolo de fapta care este penalã, discutabil penalã”, a sustinut Rafila, la o dezbatere gãzduitã de Colegiul Medicilor din Bucuresti. În opinia sa, o altã problemã este cã se creeazã discriminare în sensul cã pacientii care oferã mitã sunt mai bine îngrijiti decât cei care nu oferã. „Problema este cã în momentul acela se creeazã o discriminare. Automat un pacient care dã bani este mai bine îngrijit decât unul care nu dã bani si care poate nu are bani sã plãteascã si se întâmplã lucrul acesta frecvent. (…) O parte importantã tine de pozitia publicã a organizatiilor profesionale. (…) Alt palier cred cã tine de managementul spitalului. (…) Este clar cã este o problemã care tine de managerul spitalului si care este mai greu de reglementat. (…) Se poate face si din punct de vedere conceptual, organizatoric. (…) Aici este ca la consumul de droguri. Este o parte – primirea de foloase necuvenite si evidentierea acestui lucru este clar cã tine de institutiile statului care se ocupã cu sanctionarea acestor fapte care ajung în sfera penalã”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, Ministerul Sãnãtãtii poate pune la punct un mecanism care sã verifice modul în care sunt acordate serviciile medicale. „Ceea ce putem face la nivelul Ministrul Sãnãtãtii este doar o chestiune care pune la punct un mecanism care verificã modul în care sunt acordate serviciile medicale. (…) La Botosani nu a fost vorba de spagã. A fost vorba de un medic care nu a vrut sã îsi facã treaba. (…) si conditionarea unui act medical de primirea unor foloase necuvenite înseamnã de fapt un refuz de a-ti face meseria si acolo existã în alte tãri un soi de auditori clinici. Adicã, niste persoane care functioneazã în institutii, în spitale, pot fi si incognito si care verificã în permanentã dacã serviciile medicale sunt acordate asa cum trebuie”, a arãtat Alexandru Rafila. El a completat cã relatia între pacient si un anumit medic trebuie „depersonalizatã”. „Trebuie depersonalizarea relatiei între pacient si un anumit medic din spital. Adicã tu vii sã obtii serviciul medical la spital, nu la un anumit medic din spital”, a indicat ministrul Sãnãtãtii. Potrivit acestuia, oamenii trebuie sã se dezobisnuiascã sã ofere mitã. „În momentul în care plãtitorul – Casa de asigurãri de sãnãtate – are un contract cu spitalul si spitalul trebuie sã furnizeze un anumit serviciu, iar acel serviciu este conditionat de personal de un folos necuvenit. Unitatea sanitarã respectivã trebuie cumva sã poatã sã reactioneze sau sã fie sanctionatã pentru cã în unitatea respectivã se întâmplã asa ceva. Or, contractul cu casa de asigurãri de sãnãtate este pentru furnizarea serviciilor, nu pentru furnizarea conditionatã a serviciilor. (…) Trebuie sã dezobisnuim lumea sã facã acest lucru care în România este considerat de multe ori traditional, dar se schimbã lucrurile”, a mai transmis Rafila.