Parlamentarii vor protecţie socială pentru copiii abandonaţi de romanii care pleacă la muncă peste hotare u “numărul copiilor afectaţi de fenomenul migraţiei a depăşit ordinul sutelor de mii”, spune Răzvan Mustea, unul dintre iniţiatorii legii u în Vrancea sînt aproape 4.000 de copii abandonaţi de părinţii plecaţi prin Italia, Spania sau Grecia u părinţii care nu asigură un cămin pentru minori ar putea fi amendaţi, la fel şi instituţiile de protecţie socială care nu iau măsuri
Politicienii vor să se implice în cazul dramelor trăite de copii lăsaţi acasă, în Romania, de părinţii plecaţi peste hotare la muncă. În acest sens, la Camera Deputaţilor a fost depusă o propunere legislativă pentru iniţierea “Legii privind protecţia copiilor ai căror părinţi sînt plecaţi temporar în străinătate”. Printre iniţiatori se numără şi deputatul PDL de Focşani, Răzvan Mustea Şerban. Acesta consideră că despărţirea copiilor de părinţi reprezintă un factor de risc, împingîndu-i pe cei mici în depresii sau tulburări de comportament, de genul infracţionalităţii juvenile, consum de droguri şi alcool, prostituţie şi chiar abandon şcolar. “Numărul copiilor afectaţi de fenomenul migraţiei a depăşit ordinul sutelor de mii, o treime rămînînd fără ambii părinţi plecaţi la muncă în Occident. A ajuns să fie un fenomen social de mare amploare cu repercusiuni grave asupra copiilor abandonaţi acasă”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege, susţinut şi de Răzvan Mustea Şerban. Parlamentarii sînt de părere că fenomenul copiilor uitaţi în Romania este deosebit de important pentru evoluţia societăţii romaneşti şi că “amploarea fenomenului necesită o atenţie specială şi o reglementare specifică”, după cum spun iniţiatorii.
Amenzi pentru părinţii care-şi lasă de izbelişte copiii
Practic, prin “Legea privind protecţia copiilor uitaţi de părinţi”, parlamentarii doresc să dea o mai mare responsabilitate consiliilor locale, asistenţilor sociali din Primării, a Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi pentru Protecţia Copilului, dar şi a altor instituţii care au contact direct cu minorii prin stabilirea unor obligaţii clare sub sancţiuni corespunzătoare “menite să asigure o protecţie efectivă a copiilor neglijaţi de proprii părinţi”. Parlamentarii solicită procedură de urgenţă pentru această iniţiativă legislativă. Proiectul de lege susţinut de Răzvan Mustea prevede că “părinţii care intenţionează să plece la muncă în străinătate sînt obligaţi să găsească copilului un mediu familial care să întrunească condiţiile prevăzute de lege”, după cum se arată în iniţiativă. Autorităţile doresc ca părinţii care vor să plece la muncă peste hotare să depună dosare şi instituţiile abilitate (Serviciul Public Local de Asistenţă Socială, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) să fie obligate ca în termen de 30 de zile să verifice cazul copilului sau al micuţilor rămaşi în urmă în ţară. Politicienii vor să interzică părinţilor să mai plece dacă nu găsesc un mediu propice pentru copiii lor. “Părinţii care nu îndeplinesc condiţiile nu au voie să părăsească domiciliul din ţară”, propun iniţiatorii. În cazul în care părinţii găsesc un cămin pentru copiii rămaşi acasă, SPLAS sau DGASPC ar trebui să întocmească lunar rapoarte de evaluare, iar pentru a avea grijă de sănătatea mentală a puştilor se doreşte ca în grădiniţe şi şcoli să fie psihologi care să le acorde ajutor de specialitate.
Asistenţii sociali nu pot înlocui părinţii
Iniţiatorii legii copiilor părăsiţi propun şi sancţiuni pentru părinţi, între 2.500 şi 10.000 lei, dar şi pentru autorităţile care nu dau dovadă de înţelegere faţă de cazurile copiilor abandonaţi de părinţii plecaţi la muncă în străinătate. „Cred că problema copiilor ai căror părinţi sînt plecaţi la muncă în străinătate este o chestiune de interes pentru întreaga societate, întrucît aceşti copii ajung deseori în grija unor persoane prea puţin interesate de evoluţia psiho-emoţională a acestora. Consider că este necesară o monitorizare a acestor copii şi o implicare a instituţiilor statului în rezolvarea problemelor cu care se confruntă. Susţin această lege pentru că îşi propune să reglementeze situaţia acestor copii, să prevină cazurile de abuz emoţional şi fizic asupra minorilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, printr-o serie de obligaţii atribuite atît comunităţilor locale, prin serviciile de asistenţă socială, cît şi altor categorii de instituţii sau persoane care intră în contact cu aceştia. Un motiv în plus pentru care mă regăsesc printre iniţiatorii acestei legi este că şi Vrancea se confruntă cu acest fenomen social de mare amploare, prin aceea că există un număr de cîteva zeci de mii de vrînceni care au ales să plece la muncă în străinătate, mulţi dintre ei lăsîndu-şi copiii în grija rudelor”, ne-a declarat Răzvan Mustea. Deocamdată, acest proiect este în discuţii la Parlament.
4.000 de copii din Vrancea îşi au părinţii peste hotare
În judeţ sînt aproape 4.000 de copii cu părinţi plecaţi peste hotare pentru un trai mai bun, conform datelor DGASPC Vrancea. La 30 septembrie, în condiţiile în care multe primării nu trimiseseră aceste date către Protecţia Copilului, în judeţ erau în total 3.827 de copii cu părinţi plecaţi, dintre care 1.912 băieţi şi 1.915 fete, cu vîrste cuprinse între 0 şi 18 ani. Copiii care suferă de lipsa ambilor părinţi plecaţi sînt în număr de 1.481, dintre care majoritatea, 1.363, au rămas în îngrijirea rudelor pînă în gradul IV. Restul sînt supravegheaţi de asistenţi maternali, sînt internaţi în centre de plasament, se află în plasament la rude sau la alte persoane sau familii. Copii cu un singur părinte plecat prin zări străine sînt 1.753, majoritatea rămînînd, de asemenea, în îngrijirea rudelor. Şi 593 de copiii din familii monoparentale tînjesc după unicul părinte plecat peste hotare pentru a cîştiga mai bine, în detrimentul îngrijirii propriului copil lăsat acasă. De asemenea, există 2.826 de familii cu părinţi plecaţi în străinătate, care şi-au lăsat copiii în grija rudelor, la asistenţi maternali sau în centre de plasament.
