Lorica Strat, câstigãtoarea Concursului „Te abonezi si câstigi”: „Cu banii acestia, voi începe lucrãrile la mormintele familiei mele”

ABONAT… Unul dintre câstigãtorii Concursului „Te abonezi si câstigi” – luna mai este Lorica Strat din comuna Dragomiresti. Are aproape 79 de ani si este unul dintre cei mai vechi abonati ai ziarului Vremea Nouã. „Am acasã colectii întregi de ziar. Îmi place foarte mult sã citesc, atât cãrti, cât si ziare si reviste. Când primesc ziarul Vremea Nouã, întâi îl spicuiesc si apoi îl aprofundez. Aici, unde stau eu, nu este semnal ca sã îl pot citi online, pe telefon sau calculator. Am tot întrebat în stânga si-n dreapta ce sã fac, ca sã am semnal, si mi s-a rãspuns <dãrmati dealurile din spatele casei, ce altceva sã vã fac?>. Asta este, nu am cu cine sã mã cert…”, a spus Lorica Strat. Abonamentul la ziarul Vremea Nouã i-a adus, luna aceasta, un premiu de fidelitate: 300 lei si o sacosã cu mici de la Vascar, numai buni de pus pe grãtar într-o dupã-amiazã însoritã. „Cu banii acestia, voi începe câteva lucrãri la mormintele familiei mele pentru cã au coborât. Am vorbit si cu sora mea, cu nepotii mei si trebuie sã vedem ce facem la morminte, dacã va fi nevoie, vom scoate si florile, cumpãrãm apoi altele”, a povestit Lorica. În rândurile urmãtoare vã invitãm sã cititi povestea unui om ambitios, cadru didactic pasionat de tot ceea ce înseamnã educatie.

Lorica Strat a fost timp de 40 ani învãtãtoare si nu a avut o viatã usoarã: nu a putut sã devinã mamã, iar la 30 ani a rãmas singurã, cu multe datorii si o casã nefinalizatã. Pasiunea pentru carte si pentru educatie i-a ghidat, însã, pasii, si i-a deschis orizonturi noi, reusind sã devinã la scoalã o mamã pentru multe generatii de elevi. „40 de ani am lucrat în învãtãmânt. Am terminat sase ani de Pedagogie la Bacãu si am fost învãtãtoare, dar am avut toate gradele didactice. Când am dat pentru gradul 1 am fost felicitatã de inspectorul de la Iasi pentru cã am avut o temã dificilã: tratare diferentiatã a elevilor. Atunci inspectorul de la Iasi a gãsit la toti copiii caiete de muncã independentã la matematicã si s-a mirat, a zis cã nu a vãzut nicãieri asa ceva si mi-a dat nota maximã. A gãsit la scoalã directori absolventi de liceu de trei ani, cum ar fi cei cu 10 clase de acum. Nu i-a plãcut lucrul acesta si s-a dus la Inspectoratul Scolar de la Vaslui, nu stiu ce a zis si ce n-a zis, dar apoi a venit inspectorul de sector si mi-a dat directiunea în primire. Trei ani de zile, am condus scoala. Am lãsat clasa pe care o aveam la simultan (n.r. – clasele I-IV învãtau la comun), pentru cã nu mi-am dorit sã influentez negativ evolutia scolarã a elevilor, a intrat un alt cadru didactic la clasale I-IV, iar eu am predat matematicã si limba românã la V-VIII. Nu a fost simplu, dar nu m-am lãsat bãtutã”, a povestit Lorica Strat.

Lorica Strat, membru CARP Vaslui dupã ce a citit un articol în Vremea Nouã

Dupã ce a iesit la pensie, a urmat o altã etapã frumoasã din partea câstigãtoarei: membru al Casei de Ajutor Reciproc al Pensionarilor (CARP) Vaslui: „am fost pensionatã fortat, la 57 ani. Dupã atâtia ani de activitãti cu elevii, nu mi-a fost usor sã mã adaptez la viata de pensionarã. Dar s-a întâmplat sã gãsesc în ziarul Vremea Nouã un articol despre activitatea CARP Vaslui, am dat un telefon si am fost invitatã la sediu pentru o discutie. Asa m-am cunoscut cu sotii Lupu, am fãcut un împrumut de o sumã modicã si am fost cooptatã în echipã. Atât doamna Valentina, cât si domnul Valeriu Lupu sunt doi oameni foarte corecti. Când venea dumnealui, era o liniste desãvârsitã. Eu eram reprezentantul CARP-ului în comuna Dragomiresti. Am fost în excursii, în pelerinaje pe la mai multe mãnãstiri, dar la un moment dat am fost nevoitã sã mã retrag pentru cã am avut probleme de sãnãtate. Am ajuns la spital de douã ori cu ambulanta. Doi ani la rând am lesinat. Prima datã, nepoata mea a chemat abulanta, seara m-a bãgat în perfuzii, iar a doua zi am plecat acasã. Cauza gãsitã: suprasolicitare. A doua oarã, când m-a scos din spital, a venit nepotul meu de la Bacãu cu sotia lui, iar medicul le-a zis <dacã vreti sã mai trãiascã, ajutati-o pentru cã nu trebuie sã se mai suprasolicite>. Mi-a recomandat odihnã. Apoi am mers la CARP si am zis cã nu îmi mai pot continua activitatea. La o anumitã vârstã, când te confrunti cu anumite probleme de sãnãtate, trebuie sã eviti suprasolicitarea. Eu nu am copii, nu am putut sã fac, asa s-a întâmplat sã fie organismul meu, dar îi am pe nepotii mei. Sora mea are o fatã, care lucreazã în Anglia, tot cadru didactic, si un bãiat, cãsãtorit la Bacãu. Mi-am fãcut testament si i-am inclus pe ei, pentru cã dacã nu-l ai, statul îti ia tot”, a povestit Lorica Strat.