Regulile Uniunii Europene privind achiziţiile publice ar trebui reformate pentru a facilita accesul întreprinderilor mici la acestea, se arată într-o rezoluţie adoptată marţi de Parlamentul European, reunit în sesiune la Strasbourg.
Noile reguli ar permite autorităţilor să ofere contracte nu numai licitantului cu cel mai mic preţ, ci şi celui mai inovativ sau celor care oferă cele mai importante beneficii sociale sau ecologice. Comisia va prezenta propuneri de reformă în decembrie, se precizează într-un comunicat al Parlamentului European.
Achiziţiile publice reprezintă aproximativ 17 sută din PIB-ul UE. Folosirea cât mai eficientă a banilor contribuabililor este vitală pentru relansarea economiei şi crearea de locuri de muncă, în special în timpul crizei, se arată în rezoluţia nelegislativă întocmită de Heide Rühle (Verzi/ALE, Germania). „În această perioadă de criză, avem nevoie de reguli clare. Doar în acest mod, autorităţile publice pot stimula inovaţia şi creşterea economică”, a declarat raportorul înainte de vot.
Regulile actuale privind achiziţiile publice îngreunează încheierea contractelor şi le fac mai costisitoare. Pentru reducerea poverii administrative, deputaţii europeni propun crearea unui ‘paşaport electronic pentru achiziţiile publice’ care să demonstreze că deţinătorul acestuia respectă regulile UE în domeniu.
Alte măsuri pentru înlăturarea barierelor administrative ar putea include folosirea declaraţiilor pe propria răspundere şi solicitarea documentelor originale numai din partea candidaţilor preselectaţi sau a ofertantului câştigător.
Întreprinderile mici şi mijlocii câştigă doar 31-38 la sută (ca valoare) din contractele din domeniul achiziţiilor publice, cu mult mai puţin decât ponderea lor în economie (52 la sută din cifra de afaceri).
Împărţirea contractelor pe categorii ar da IMM-urilor mai multe şanse de a licita, spun deputaţii europeni. Aceştia cer Comisiei Europene să evalueze ‘dacă sunt necesare norme suplimentare în ceea ce priveşte atribuirea subcontractelor, de exemplu legate de instituirea unui lanţ de răspundere, în special pentru a evita situaţiile în care IMM-urile subcontractante sunt supuse unor condiţii mai puţin avantajoase faţă de cele aplicabile contractantului principal căruia i s-a atribuit contractul de achiziţii publice’.
„Consider că simplificarea procedurilor va contribui la o alocare mai rapidă a fondurilor, la rate mai mari de absorţie, creşterea eficienţei utilizării fondurilor şi reducerea erorilor. Trebuie să găsim un echilibru între dorinţa de simplificare a procedurilor şi necesitatea de a asigura o concurenţă loială în ceea ce priveşte contractele publice şi obţinerea rezultatelor optime”, a declarat europarlamentarul Petru Luhan, raportorul de aviz din partea PPE pe această temă, citat într-un comunicat.
Rezoluţia mai precizează că ‘cel mai mic preţ’ nu ar trebui să fie factorul determinant în acordarea contractelor. Criteriul determinant pentru atribuirea contractelor de achiziţii ‘ar trebui să fie înlocuit la nivel general de criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic – în ceea ce priveşte beneficiile economice, sociale şi de mediu’, se arată în document.
Conform deputaţilor europeni, achiziţiile publice ar trebui să fie suficient de flexibile pentru ca în spitale, centrele de îngrijire a persoanelor în vârstă, şcoli şi grădiniţe, consumatorii să poată avea acces egal la alimente sănătoase şi care respectă raportul calitate-preţ, nu doar la opţiunea cea mai ieftină disponibilă.
Lărgirea criteriilor şi acceptarea sistematică a licitaţiilor alternative ar permite licitanţilor să propună noi soluţii, achiziţiile publice devenind astfel iniţiatoare ale inovării care ar putea ajuta la îndeplinirea obiectivelor Strategiei UE 2020, se precizează în comunicat.
În final, deputaţii europeni cer Comisiei să reevalueze ‘nivelul adecvat al valorilor pragului din domeniul contractelor de achiziţii publice de bunuri şi de servicii şi, eventual, să îl mărească’.
AGERPRES.ro
