Episcopul Nifon Criveanu, arhiereul Husilor care a sustinut sute de copii sãrmani în scoli si le-a arãtat drumul cãrtilor

BINECUVÂNTARE… Ca o compensare divinã pentru multele încercãri cu care a fost hãrãzitã strãvechea Episcopie a Husilor, în scaunul ei episcopal au fost asezati unii din cei mai importanti, mai învãtati si mai vrednici ierarhi din constelatia care a tinut, totusi, aprinsã lumina credintei în Biserica Ortodoxã Românã, oricât de întunecate au fost uneori timpurile. Unul dintre acestia s-a dovedit a fi Nifon Criveanu, episcopul care în doar 5 ani si jumãtate, atât cât a condus Episcopia Husilor, a reusit sã urneascã dintr-un punct al resemnãrii întreaga viatã a eparhiei, pe care o gãsise în 1933 cu lipsuri mari, cu prea putini oameni stiutori de carte si cu o carentã culturalã rãsfrântã direct asupra nivelului de trai. „Sunt fericit ca la Episcopia pe la care a trecut si un Melchisedec, sã am un om de culturã, care va putea astfel sã ajute la rãspândirea si întãrirea culturii românesti în tinutul Husilor”, spunea regele Carol al II-lea, când i-a încredintat lui Nifon Criveanu cârja episcopalã. Pe lângã numeroasele fapte edilitare, înfiintarea de cantine scolare si 250 de biblioteci parohiale, episcopul Nifon s-a apropiat atât de mult de problemele omului de rând, ale credinciosului simplu, încât a initiat si a sprijinit înfiintarea a câte unui „juriu de împãcãciune” în fiecare sat, micsorând astfel în mod de-a dreptul impresionant, spun cronicarii acelor timpuri, numãrul proceselor care se aflau pe rolul judecãtoriilor zonei.

Când a fost învestit episcop al Husilor, Nifon Criveanu avea 45 de ani si cumva ar fi pãrut un paradox faptul cã tocmai unul dintre arhiereii cu studii la Paris si cu o demonstratã pasiune pentru studiu si pentru tot ceea ce înseamnã evolutie prin culturã, sã fie trimis sã slujeascã într-o eparhie cunoscutã în tarã pentru faptul cã avea un numãr mare de analfabeti. Acest lucru însã avea chibzuiala sa, întrucât, asa cum a spus si regele Carol al II-lea, Episcopia Husilor tocmai de un Nifon Criveanu avea nevoie în acel moment, pentru ca lucrurile sã se schimbe. Si asa a fost! „Ca episcop, a fost inovator în mai multe domenii de activitate, în special în ceea ce priveste asistența socialã. Astfel, în momentul adoptãrii Legii Serviciului Social, în Eparhia Husilor existau deja 141 cãmine culturale. De asemenea, împreunã cu Ministerul Sãnãtãtii, a înfiintat numeroase cantine scolare si ajuta personal câte o cantinã din orasele Husi („Mila Crestinã”), Vaslui („Iubirea Aproapelui”) si Bârlad („Lãsati copiii sã vinã la Mine”). Eparhia era cunoscutã prin numãrul mare de analfabeti si, prin implicarea sa, episcopul Husilor, Nifon Criveanu, a ridicat nivelul cultural al zonei,
mai ales cã dintre cei 80-100 de copii care frecventau fiecare dintre cantinele amintite, multi si-au continuat studiile si au devenit învãtãtori, profesori sau preoti”, se aratã într-un articol din anuarul Muzeului Judetean Vaslui, „Acta Moldaviae Meridionalis” din 2010, semnat de Ana Maria Rãdulescu.

Episcopul Nifon Criveanu a ridicat schitul Vovidenia, lângã care a clãdit un azil de bãtrâni cu zece camere

„Noul episcop s-a îngrijit si de refacerea resedintei episcopale, deoarece acoperisul acesteia era stricat si ploua în camere. Nu exista mobilier în cele douã camere, exceptând sala de receptie. De asemenea, instalatia electricã era învechitã, iar împrejmuirea de zid, fãcutã de episcopul Sofronie Miclescu în anul 1849, era ruinatã în bunã parte, prezentând din loc în loc goluri si amenintînd sã cadã în alte locuri. Catedrala episcopalã si parcul din jur aveau nevoie de interventia energicã a chiriarhului, mai ales cã timp de doi ani, dupã decesul episcopului Iacob Antonovici, Episcopia Husilor nu avusese titular. În cei cinci ani si jumãtate de pãstorire, Nifon Criveanu a restaurat catedrala episcopalã si a spãlat pictura acesteia, operã a pictorului
Gheorghe Tãtãrãscu. A amenajat un parc în jurul catedralei, a construit o locuintã pentru personal, o fabricã de lumânãri, un garaj, o serã de flori, a refãcut crama si grajdul de cai. A ridicat o monumentalã clopotnitã în care a asezat un clopot de 1600 kg si a returnat alte douã clopote. Deoarece în judetul Fãlciu, parte din Eparhia Husilor, nu exista nicio mãnãstire, Nifon Criveanu a ridicat schitul Vovidenia, lângã care a clãdit un azil de bãtrâni cu zece camere. A acordat deosebitã atentie misiunii sociale si a împãrtit de câte ori a fost cazul ajutoare în bani, lemne sau în alimente mãnãstirilor, bisericilor, cantinelor scolare, cãminelor culturale, azilului de bãtrâni, studentilor si elevilor. Reintroducerea ordinii, a disciplinei si a principiului de autoritate, completate cu spiritul de muncã activã si constructivã, au fost principiile de bazã care I-au cãlãuzit pe noul episcop în activitatea sa. (…) A înfiintat, de asemenea, revista „Cronica Husilor”, una din cele mai
bune reviste eparhiale din tarã, precum si 250 de biblioteci parohiale”, se mai aratã în acelasi articol din anuarul Muzeului Judetean Vaslui, „Acta Moldaviae Meridionalis”.