ALTE REGULI Dreptul la imagine al mortilor, despãgubiri de la logodnicii care dau bir cu fugitii, 10% din valoarea unui bun pierdut acordat gãsitorului sau tragerea la rãspundere a angajatilor care executã „orbeste” un ordin al superiorului! Iatã doar câteva dintre noutãtile inedite, aduse de Codul Civil ce intrã în vigoare de la 1 octombrie 2011! Refãcut într-un mod adaptat actualelor vremuri, spun initiatorii, dar pãstrând baza oferitã de Codul lui Alexandru Ioan Cuza, intrat în vigoare în 1865, noul Cod Civil nu este vãzut cu ochi buni de tot mai multi specialisti în drept: unii cred cã se limiteazã substantial dreptul la libera exprimare, în timp ce altii amendeazã prevederi importante ce tin de dreptul de proprietate. De la Vaslui pleacã o tezã si mai interesantã, avocatul Carmen Mariana Frãtiman, membrã a Consiliului Baroului Vaslui, concluzioneazã: „Noul Cod Civil este, de fapt, un plan de afaceri”!
ATENTIE! De astãzi, noul Cod Civil (Legea 287/2009) va intra în vigoare! Cu exceptia initiatorilor, putini dintre specialistii în drept laudã continutul sãu modificat. Fie cã este vorba despre dreptul de proprietate, despre institutia cãsãtoriei sau a logodnei (!), despre drepturile chiriasilor si ale proprietarilor de imobile sau despre dreptul la imagine ori la recompensã, Codul Civil aduce fie noutãti absolute, fie modificãri neasteptate.
O persoanã dispãrutã, declaratã decedatã dupã 2 ani!
S-a redus perioada în care o persoanã poate fi declaratã oficial decedatã, de la 4 ani la 2 ani. „Aici e bine! Este una dintre prevederile care va aduce mai multe beneficii celor aflati în asemenea situatii. 4 ani era destul de mult. În tot acest timp se pierdeau niste drepturi”, cred avocatii.
Dacã executi ordinul sefului fãrã sã gândesti si singur, esti bun de platã!
Un alt articol important stabileste faptul cã, ducerea la îndeplinire a unui ordin al superiorului nu înlãturã rãspunderea celui care executã ordinul, dacã acesta din urmã poate sã îsi dea seama de caracterul ilegal al faptei sãvârsite. “Îndeplinirea unei activitãti impuse ori permise de lege sau ordinul superiorului nu îl exonereazã de rãspundere pe cel care putea sã îti dea seama de caracterul ilicit al faptei sale sãvârșite în asemenea împrejurãri”.
10%, dreptul la recompensã!
Noul Cod Civil vine cu o prevedere pe care unii o considerã cel putin… nãstrusnicã! În cazul bunurilor cu valoare comercialã restituite cãtre proprietar, acesta este obligat sã plãteascã gãsitorului o recompensã reprezentând a zecea parte din pret sau din valoarea actualã a bunului. Dacã proprietarul a fãcut o ofertã publicã de recompensã, gãsitorul are dreptul de a opta între suma la care s-a obligat proprietarul prin aceastã ofertã si recompensa fixatã de lege ori stabilitã de cãtre instanta judecãtoreascã.
Copilul cu vârsta de peste 10 ani primeste un rol important în divortul pãrintilor!
O altã noutate a Codului Civil care va intra în vigoare de la 1 octombrie este articolul care reglementeazã “ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani” în cazul divortului dintre pãrinti. Astfel, articolul 139 stabileste cã “instanta de tutelã nu poate hotãrî fãrã ascultarea minorului, dacã acesta a împlinit vârsta de 10 ani”. “Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice informatie, potrivit cu vârsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea aceasta”.
N-ai voie sã vorbesti despre morti decât „frumos”!
Articolul 79 din viitoarea lege interzice “atingerea memoriei persoanei decedate” printr-un enunt în termeni categorici: “Memoria persoanei decedate este protejatã în aceleasi conditii ca si imaginea si reputatia persoanei aflate în viatã”. „Aici e o altã poveste ciudatã a Noului Cod. În general, despre morti numai de bine, stim, dar ce ne facem dacã avem de-a face cu o faptã reprobabilă a defunctului, elucidatã dupã ce acesta a murit? Întelegem cã, pentru faptul cã mortul nu îsi mai poate apãra imaginea, nici cei vii nu mai au voie sã comenteze fapta care-l vizeazã, deoarece urmasii pot cere despãgubiri consistente în instantã pe motiv cã l-ai vrbit de rãu pe rãposat”, considerã, mai în glumã, mai în serios, juristul Daniel Bãlãutã.
Dreptul la imagine în noul Cod Civil pune presa în dificultate: „Codul nu spune explicit dacã viata privatã a unui functionar care îsi angajeazã amanta în sistem trebuie sau nu protejatã”!
Legat de protejarea „vietii private” Noul Cod abundã de interdictii! Multe dintre ele, cred specialistii în dept, au un continut fãcut anume pentru a impiedica multe dintre modalitãtile de documentare ale jurnalistilor. Sunt definite ca încãlcãri aduse vietii private “interceptarea fãrã drept a unei convorbiri private, sãvârsitã prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunostintã de cauzã, a unei asemenea interceptãri; captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spatiu privat, fãrã acordul acesteia; difuzarea de imagini care prezintã interioare ale unui spatiu privat, fãrã acordul celui care îl ocupã în mod legal; Tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, în afarã de cazurile prevãzute expres de lege”, se aratã în articolul 74 al noului Cod Civil. Mai mult, sunt considerate “atingeri ale vietii private” difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau reportaje privind viata intimã, personalã sau de familie, fãrã acordul persoanei în cauzã. „Vãd cã în noul Cod se pune mare accent pe viata privatã care trebuie protejatã si nu trebuie comentatã de niciun fel. Nu este ceva rãu, dimpotrivã! Dar eu cred cã presa a fost bine tintitã aici. Dau un exemplu: avem un înalt functionar public, care îsi angajeazã amanta în sistem. Cei doi se mai si întâlnesc în timpul programlui. Fireste, este vorba despre viata intimã a domnului functionar, dar mai este vorba si despre banii publici, iar presa are datoria sã informeze contribuabilii despre cei plãtiti din banii lor. Întreb: mai are presa voie sã informeze opinia publicã despre ceea ce face domnul functionar cu viata lui…privatã? Aici va fi o problemã!”, considerã juristul Daniel Bãlãutã.
Institutia logodnei din noul Cod Civil, minã de aur pentru afaceristi!
Noul Cod civil al României reglementeazã si încheierea logodnei, care nu este supusã niciunei formalitãti si poate fi doveditã cu orice mijloc de probã, nefiind o conditie pentru cãsãtorie. Astfel, “logodna este promisiunea reciprocã de a încheia cãsãtoria” si “încheierea cãsãtoriei nu este conditionatã de încheierea logodnei (…) aceasta se poate încheia doar între bãrbat si femeie”. În cazul ruperii logodnei, darurile pe care logodnicii le-au primit cu ocazia evenimentului se restituie. Cel rãspunzãtor de ruperea logodnei poate fi obligat sã plãteascã despãgubiri în interval de un an de la incident. Astfel, legea stabileste cã “partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligat la despãgubiri pentru cheltuielile fãcute sau contractate în vederea cãsãtoriei”
Pãrerea specialistului
„Probabil cã si Cuza a fost întrebat dacã este momentul pentru un Cod Civil sau dacã nu ar fi mai bine sã mai astepte! Asa si noi, ne întrebãm dacã e bine ca acest Cod sã intre în vigoare de la 1 octombrie sau ar fi trebuit încã un rãgaz… Asta este, pânã la urmã! Despre continutul sãu as putea spune cã sunt si aspecte pozitive, binevenite, dar multe dintre ele sunt destul de ciudate. Si impresia mea este cã acest Cod Civil reprezintã mai mult un plan de afaceri. Si as lua, de exemplu, partea aceasta cu logodna. Mie mi se pare o chestiune total depãsitã. Cine se mai logodeste acum? Afaceristii vor gãsi o posibilitate de a face rost de bani, de la persoane pe care le acuzã cã au rupt logodna. Mai ales cã aceastã promisiune de cãsãtorie poate fi doveditã prin orice mijloc. Bãnuiesc faptul cã nu este foarte greu sã aduci doi martori, care sã te sustinã si cineva, mai naiv, sã iasã vinovat din toatã povestea asta, dar si bun de platã. La fel este si cu acel contract prenuptial, care are prevederi stricte si presupune despãgubiri materiale în anumite conditii. Tot afacere este! Si, glumind, invocãm povestea acea când o persoanã întreabã dacã este bine ca în dragoste sã îti faci un plan, iar cineva îi rãspunde cã, în principiu, este bine, dar… pãcat de dragoste! În concluzie, repet, pentru cine citeste cu atentie noul Cod, vede cã el este, de fapt, un bun plan de afaceri”, a concluzionat avocata Carmen Mariana Frãtiman.
