OMENIE… Bunătatea oamenilor se poate materializa în multe lucruri, oferite celor în nevoie, dar câteodată generozitatea uimește și impulsionează, în același timp. De pildă, în aceste zile, după ce s-a dus vestea că doi bătrâni neajutorați din Râșești stau însetați că nu are cine să le aducă o găleată cu apă de la izvorul aflat destul de departe de locuința lor, niște oameni cu suflet mare le-a dăruit… o fântână. Petru, un constructor inimos de fântâni, a mers la casa bunicilor și s-a apucat de treabă. A reușit să dea și de apă la o distanță rezonabilă, lucru considerat o minune. „Îmi dau lacrimile, de fiecare dată când văd asemenea lucruri. O fântână e sfântă, oriunde ar fi. Sănătate celor care și-au făcut pomana aceasta. Îi știu pe bătrâni. Eu altceva am vrut să vă spun celor de acasă: la greu, după cum se vede, tot noi trebuie să ne ajută între noi. Aceasta e lecția pe care eu o învăț din ceea ce s-a întâmplat. Până să vină autoritățile să facă lucruri, uite că tot om cu om, suflet cu suflet, pune mână de la mână și ajută. Sunt în Spania de 8 ani, lucrez în agricultură. Și sunt fericită să văd că acasă la noi nu ne abandonăm bătrânii și încă mai facem câte o fântână. Alții le astupă, nu le prețuiesc, dar uite că sunt oameni care încă mai fac fântâni. Felicitări!! Sunt mândră de toți vasluienii mei”, a fost mesajul Larisei, localnică din comuna Drânceni. „Când am văzut mesajul că bătrânii nu își pot aduce apă, că e prea departe și cad cu găleată cu tot, am spus că sigur se va găsi cineva să le ducă un bax, două de apă plată. Dar când am înțeles că cineva le dăruiește o fântână, construită în curte de la 0, am zis că, da, asta da pomană”, a adăugat un alt consătean.
Frumos. Felicitari pentru omenie celui ce facu fantana!