Ruşii sunt din nou pe Insula Şerpilor, după ce plecaseră prima dată după Războiul Crimeei încheiat în 1856 şi a doua oară după destrămarea Uniunii Sovietice. Dincolo de istoria tulbure a insulei, „stânca“ din Marea Neagră şi implicaţiile sale pentru desenarea graniţelor platoului continental sunt poate principalul motiv al relaţiilor reci dintre România şi Ucraina de după 1991.
Pe 24 februarie, România nici nu se dezmeticise bine de pe urma veştii unui război clasic, ca în manualele de istorie, început de Vladimir Putin în Ucraina vecină că titlurile ştirilor deja menţionau un nume îngrijorător de apropiat geografic: Insula Şerpilor. Forţele navale ale Rusiei au atacat şi cucerit peticul de pământ din Marea Neagră, omorându-i – cel puţin conform informaţiilor iniţiale – pe toţi cei treisprezece poliţişti de frontieră ucraineni de pe insulă. În următoarele zile, schimbul de replici dintre un poliţist de frontieră şi militarul rus care cerea predarea insulei a intrat rapid în folclorul războiului dintre Ucraina şi Rusia. „Nava rusească să se ducă dracului“, a fost replica curajoasă a poliţistului ucrainean chiar înainte de începerea bombardamentului.
Citeste mai mult: adev.ro/r89ci4
