Cea de a doua probã scrisã a Bacalaureatului a trecut fãrã evenimente notabile. Fãrã incidente si cu subiecte ceva mai accesibile ca în varã, se pare cã liceenii vasluieni au avut mai mult noroc ca altã datã.
Pentru a doua probã a examenului de Bacalaureat s-au înscris 1.381 de vasluieni. Majoritatea au avut de sustinut proba la matematicã, doar 163 s-au înscris pentru proba de istorie. De la examenul de ieri au lipsit 251 de liceeni. Trecând peste lipsa lor, Bac-ul de miercuri pare sã fi mers bine. Primii elevi care au iesit din sãlile de examen, dupã proba de matematicã, au declarat cã subiectele au fost mult mai usoare decât în varã. Subiectele au urmat tipologia sesiunii anterioare. Candidatii au avut de rezolvat trei subiecte importante, fiecare având valoarea de 30 de puncte. Licenii care au sustinut proba M2 au avut de rezolvat șase cerinte, printre care o progresie aritmeticã, calculul razei unui cerc, o ecuatie cu logaritmi si o problemã cu procente. Subiectul al doilea a cuprins douã cerinte, prima legatã de calcularea determinantului unei matrici, iar a doua de definire a legii de compozitie a unei multimi de numere reale. Subiectul al treilea, tot cu douã cerinte, ceva mai complicat decât precedentele, a continut probleme cu functii. Cei care au treminat un liceu cu profil real au avut subiecte cu un grad de dificultate mai mare. La primul subiect elevilor li s-a cerut sã gãseascã ratia unei progresii geometrice, sã rezolve o functie, o inecuatie, sã gãseascã termeni rationali, sã calculeze distanta la o dreaptã si unghiurile unui triunghi. Pentru rezolvarea corectã a fiecãruia dintre acestea, elevii primeau câte 5 puncte. La subiectul al doilea, elevii au avut de rãspuns la mai multe întrebãri pornind de la o multime si de la un polinom. La al treilea subiect, elevii au avut mai multe cerinte pornind de la douã functii. Examenul de istorie le-a verificat elevilor cu primul subiect cunostintele lor despre cnezatele românesti din Oltenia din prima jumătate a secolului al XIII-lea, despre entitãtile românesti de la Sud de Carpati si invazia mongolã din 1241. Cerintele celui de-al doilea subiect au pornit de la un text despre Spania în epoca modernã. Ultimul punct al subiectelor de la istorie a avut ca cerintã elaborarea unui eseu de douã pagini despre statul român în secolul al XIX-lea si prima jumãtate a secolului al XX-lea. Absolventii ar fi trebuit sã puncteze în cadrul eseului faptele care au contribuit la consolidarea statului român modern si actiunile prin care România s-a implicat în relatiile internaționale.
