Statul român pune la bătaie 280 de milioane de euro pentru creşterea eficienţei energetice a sute de şcoli şi grădiniţe din România, transformându-le astfel în potenţiale surse de poluare cu radon – un periculos gaz cancerigen – atrage atenţia cercetătoarea Alexandra Cucoş, de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) Cluj.
Există pericolul ca circa jumătate din şcolile şi grădiniţele din România să devină periculoase pentru copii, din cauza poluării cu radon, un gaz radioactiv cancerigen extrem de nociv pentru sănătate”, a declarat pentru „Adevărul” Alexandra Cucoş, cercetător ştiinţific gradul I şi coordonatorul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” – LiRaCC, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB). Astfel, conform măsurătorilor realizate de cercetătorii clujeni, 20% dintre şcolile analizate din România, dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri, concentraţia de radon (un gaz natural puternic cancerigen, rezultat din descompunerea lentă a uraniului din scoarţa terestră) a depăşit valoarea limită, adică 300 Bq/m3, valoare prag reglementată de legislaţia românească şi cea europeană. „Conform cercetărilor internaţionale, o astfel de expunere echivalează pentru sănătate fie cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, ceea ce este enorm, fie cu fumatul a 16 ţigări pe zi”, precizează Alexandra Cucoş. Deşi măsurătorile au fost realizate mai ales în Transilvania şi Banat – 400 de şcoli/grădiniţe, cercetătorii au indicii că situaţia este similară în toată România, deoarece din punct de vedere geologic situaţia este asemănătoare. Cercetătorii de la UBB au ajuns la rezultate similare şi după măsurarea nivelului de radon în 7.000 de locuinţe din România. Faptul că analizele clujenilor sunt corecte este certificat şi de faptul că acestea au fost incluse pe pagina de web a Comisiei Europene în care este prezentată harta expunerii la radon în ţările din Uniune. „Situaţia din restul României poate fi chiar mai gravă, din cauza aspectelor constructive specifice şi a lipsei existenţei unei fundaţii solide în majoritatea şcolilor, care poate să intervină în atenuarea acumulării radonului din sol în aerul interior” susţine cercetător ştiinţific gradul III în cadrul UBB, Bety Burghele.
Citeste mai mult: adev.ro/qvwhsq
