EI VOR PÃMANT Cea mai mare parte a terenurilor care sunt detinute de strãini sunt nelucrate, ori date în arendã. Deja 0,5% din suprafata totalã agricolã este detinutã de persoane juridice din America, Cipru, Suedia, Polonia, Italia, Turcia ori Moldova, iar alti strãini cautã sã achizitioneze, pentru preturi de maxim 1000 euro/ha alte si alte terenuri. Poate strãinii stiu ei ceva, achizitionarea de terenuri pãrându-li-se o investitie sigurã pe termen lung.
Conform datelor oficiale, persoanele juridice strãine au achizitionat deja, în ultima perioadã, peste 0,5% din suprafata agricolã a judetului Vaslui. Dacã mai punem la socotealã si sutele de hectare revendicate dupã Revolutia de urmasi ai fostilor proprietari de terenuri, multi rezidenti în alte tãri, si care, dupã ce au primit pãmântul înapoi, l-au dat în arendã cãtre marii fermieri, procentul urcã în jurul a 2 – 3% din suprafata totalã. Partea proastã este cã cea mai mare parte a acestor terenuri figureazã în statisticile Directiei Agricole a judetului Vaslui ca fiind necultivate, ceea ce înseamnã cã ele au fost achizitionate mai mult ca fiind o investitie profitabilã pe viitor, si mai putin pentru ca strãinii sã facã agriculturã performantã în România, dat fiind calitatea terenurilor sau conditiile de climã specifice de la noi din tarã. În total, din cele 1304,6 ha de teren din judetul Vaslui achizitionate de societãti cu capital strãin, doar în jur de 7,7 ha figureazã ca fiind lucrate, din care 2 ha o reprezintã livada de la Secuia, comuna Muntenii de Jos. Americani, ciprioti, suedezi, polonezi, austrieci, italieni, francezi, turci, sirieni, chiar si moldoveni au achizitionat diverse suprafete de teren agricol, mai mari sau mai mici, teren care, de cele mai multe ori stã pârloagã. Asta nepunând la socotealã cele sase hectare de sere de la intrarea în municipiul Bârlad, care acum sunt proprietatea unei firme din Israel, societate care detine alte zeci de hectare de livadã în comuna Pobaga si teren agricol, dar care sunt hotãrâti sã facã o agriculturã rentabilã. Conform normelor în vigoare, cei care lucreazã pãmântul pot primi si subventii sau ajutor nerambursabil de la Uniunea Europeanã sau statul român. Dupã modificarea legii care interzicea persoanelor fizice strãine sã fie proprietari de terenuri în Râmânia, sunt tot mai multe cereri din partea strãinilor, care poate sunt atrasi de preturile mici de pe piatã, sau poate de oportunitãtile pe care le au în dezvoltarea unei afaceri cu profil agro-industrial.
« Cereri de peste 500 ha de teren agricol din partea investitorilor strãini »
Conform reprezentantilor celei mai mari agentii imobiliare din Vaslui, ”Impact”, “sunt cereri de peste 500 ha de teren agricol din partea investitorilor strãini, atât persoane fizice, cât si juridice. Din pãcate, nu avem ce le oferi, ei dorind terenuri compacte, si nu dispersate. Avem, din partea unui client, o cerere pentru circa 200 ha teren arabil, alti investitori strãini vor sã achizitioneze 20 ha pentru o livadã de nuci… Cereri sunt, dar suprafetele scoase la vânzare ori sunt de micã întindere, ori sunt dispersate, sau, în cazul suprafetelor mai mari, sunt degradate, improprii unei agriculturi rentabile”, a declarat Simona Polak, managerul agentiei. În acest moment, pretul oferit, de cei care cautã sã achizitioneze teren arabil, se situeazã în jurul a 1000 euro/ha, dar, în functie de amplasament si, uneori, de nevoia de bani a celor care vând, suma scade pânã la 1300 – 1500 lei noi. Suprafetele achizitionate deja de persoanele juridice strãine sunt de diferite mãrimi, de la 6 ari, la Muntenii de Jos, apartinând unei firme din Moldova, sau de 40 de ari, în aceeasi comunã, cumpãratã de o societate turceascã, pânã la un total de 689 de hectare, achizitionate pe raza mai multor comune de pe tot întinsul judetului, Stãnilesti, Oltenesti, Fãlciu, Grivita, Duda Epureni, Codãesti, Albesti, Blãgesti, de o societate cu capital american. O altã firmã, suedezã de aceastã datã, are în jur de 244 ha, în zona Husilor, zonã, se pare, preferatã de acesti investitori. Se observã, la nivel national, o adevãratã tendintã a strãinilor de a cumpãra terenuri agricole în România, tocmai de aceea ministrul Agriculturii, Valeriu Tabãrã, într-un discurs tinut la începutul acestei sãptãmâni atrãgea atentia asupra acestui fenomen, îndemnând pe proprietarii de terenuri sã tinã la pret. În opinia domniei sale, ne vindem prea ieftin pãmântul, pretul corect pentru terenul agricol fiind undeva în jurul sumei de 20 – 25 mii euro/hectarul, pret comparabil cu cel de vânzare la nivel european.
