Continuăm ciclul de interviuri cu miniştrii Cabinetului Filat cu ocazia împlinirii, la 25 septembrie 2010, a unui an de la învestirea Guvernului Alianţei pentru Integrare Europeană. Miniştrii se referă la moştenirea primită de la guvernul comunist precedent, dar şi la realizările şi nereuşitele primului an de guvernare. Invitatul nostru de astăzi este Victor Catan, ministrul Afacerilor Interne.
– Dle ministru, când aţi preluat conducerea acestei instituţii, poliţia, MAI, în general, aveau o imagine deloc măgulitoare, în cadrul acestei structuri dominând corupţia, samavolnicia. Cum vi se pare moştenirea lăsată de fosta conducere a ministerului?
– Într-adevăr, la 25 septembrie 2009, am preluat conducerea acestei instituţii, considerată un instrument principal al guvernării comuniste în reprimarea opoziţiei democratice, în fabricarea la comandă a dosarelor penale şi răfuiala cu oponenţii politici, aplicarea actelor de tortură şi tratament degradant faţă de cetăţeni. Ministerul de Interne era total compromis în faţa statului şi a societăţii. Analiza profundă a activităţii MAI ne-a demonstrat că, pe parcursul guvernării comuniste, practic a fost deformat întreg sistemul MAI, acesta devenind o structură amorfă, ineficientă, cu dublări de funcţii şi conflicte de competenţe. Structura MAI era construită în aşa fel, încât toate direcţiile erau considerate a fi poliţieneşti. Era un minister căruia i se potrivea mai bine denumirea de minister al poliţiei, decât de Interne.
– În acea perioadă, datele oficiale privind profilaxia criminalităţii, descoperirea infracţiunilor, lichidarea crimei organizate arătau excelent. Cum era însă în realitate?
– În activitatea poliţienească, precedenta conducere a stabilit o practică nocivă de promovare în societate a imaginii ,,triumfale” împotriva criminalităţii şi de întrecere socialistă. Toate acestea nu se făceau pentru a ameliora situaţia, ci pentru a obţine indici formali de activitate, falsificând datele de evidenţă şi descoperire a infracţiunilor. Societăţii i se raporta despre lichidarea totală a crimei organizate, inclusiv despre diminuarea considerabilă a fenomenelor infracţionale şi descoperirea acestora de până la 100%. Anul trecut, am făcut controale inopinate în comisariatele de poliţie şi am stabilit că până la sfârşitul anului 2009 au fost tăinuite în jur de o mie de infracţiuni. Am constatat că trimestrial erau tăinuite şi nedeclarate 9-11% din numărul total de infracţiuni înregistrate. Organele de poliţie înregistrau preponderent doar infracţiunile unde erau stabiliţi autorii. Astfel, am primit o moştenire de 30.703 cauze penale nedescoperite în perioada anilor 2001-2009, dintre care 2264 de infracţiuni deosebit de grave, cu rezonanţă socială sporită. Din acestea, 1460 au fost jafuri, 247 omoruri, patru – crime comise la comandă; 220 de vătămări corporale intenţionate grave; 134 cazuri de viol, 38 de şantaj, 13 infracţiuni legate de folosirea substanţelor explozive, cinci acte de terorism, trei cazuri de banditism etc. Comuniştii au speculat mult cu deflagraţia de la Hramul oraşului Chişinău, spunând că în timpul guvernării lor nu s-a întâmplat niciun act de terorism. Dar au fost tocmai cinci acte teroriste, deşi nu au fost făcute publice. Până la urmă, s-a constatat că deflagraţia de la 14 octombrie nu a fost un act de terorism, ci unul de huliganism. Noi am deschis dosar penal pentru act de terorism, ca să se implice cât mai multă lume în depistarea infractorilor. Conform legislaţiei în vigoare, în cazul înregistrării unui act de terorism, în activitatea de descoperire a infracţiunilor se implică imediat nu numai Ministerul de Interne, ci şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, Procuratura Generală.
timpul.md
