spot_img
spot_img
3.4 C
Vaslui
22-nov.-2024
spot_img
spot_img

Taberele scoalare – visul pierdut al copiilor, în pandemie!

- Advertisement -

TABERE…Pandemia COVID-19 a rãpit copiilor care provin din medii sociale defavorabile si celor cu dizabilitãti bucuria de a iesi, timp de câteva zile, din mica lor lume pe care nu au pãrãsit-o niciodatã. Anual, un numãr de apoximativ 600-700 de copii din Judetul Vaslui aveau ocazia sã experimenteze lucruri noi si sã viziteze locuri în care, probabil, nici nu se gândeau cã vor ajunge vreodatã. Acestia aveau sansa sã priveascã mai presus de dificultãtile vietii si sã înteleagã cã lumea unui copil înseamnã mai mult decât muncile câmpului la care sunt supusi de la cele mai fragede vârste. „Dacã un copil din mediul urban are sansa de a se informa si de a vizita câte ceva, copilul din mediul rural, mai rar. De-a lungul anilor am avut multe surprize plãcute, când am ajutat copiii sã îsi lãrgeascã orizontul, sã-i scot din lumea în care trãiau, mãcar pentru câteva zile. De asemenea, am avut multe surprize neplãcute, deoarece nu mi-am imaginat cã existã copii în asemenea situatii, în care pur si simplu rãmâi socat de ce viatã duc. De exemplu, când au ajuns sã vadã cã mãnâncã la o masã si sunt serviti de cineva, ei erau uimiti, nu le venea sã creadã. Multi erau fericiti cã scãpau de munca la care erau supusi zilnic prin curte, de cãtre pãrinti,” povesteste Radu Tatu, director al Directiei Judetene pentru Sport si Tineret. Atât acesta, cât si copiii îsi doresc ca aceste activitãti sã fie reluate cât mai repede, respectând restrictiile de rigoare. Reluarea taberelor scolare ar reprezenta o gurã de aer de la toatã aceastã perioadã dificilã, mai ales pentru cei mici.

Anul trecut, taberele scolare organizate de Directia Județeanã pentru Sport și Tineret Vaslui au fost anulate, pandemia rãpind copiilor cu probleme sociale si dizabilitãti prilejul de a evada, pentru cinci zile, din chinul cu care îsi duc traiul zilnic. „Anul trecut taberele au fost suspendate în conformitate cu normele de protectie împotriva COVID-ului. Activitatea din Poianã a fost opritã. În schimb, la baza urbanã am reusit sã organizãm douã actiuni de tineret, cu foarte mari dificultãti si cu respectarea restrictiilor impuse de DSP. Au fost niste activitãti destul de chinuite. O tabãrã dureazã 5 nopti. De obicei încep luni dimineata si se încheie sâmbãta. Dacã un copil din mediul urban are sansa de a se informa si de a vizita câte ceva, copilul din mediul rural, mai rar. De-a lungul anilor am avut multe surprize plãcute, când am ajutat copiii sã îsi lãrgeascã orizontul, sã-i scot din lumea în care trãiau, mãcar pentru câteva zile. De asemenea, am avut multe surprize neplãcute, deoarece nu mi-am imaginat cã existã copii în asemenea situatii, în care pur si simplu rãmâi socat de ce viatã duc. De exemplu, când au ajuns sã vadã cã mãnâncã la o masã si sunt serviti de cineva, ei erau uimiti, nu le venea sã creadã. Multi erau fericiti cã scãpau de munca la care erau supusi zilnic prin curte, de cãtre pãrinti,” relateazã directorul Directiei Judetene pentru Sport si Tineret.

Cum erau selectati copiii eligibili pentru program

Copiii care puteau beneficia de tabere gratuite trebuiau sã se încadreze în conditiile prevãzute în Ordinul Ministerului Tineretului si Sportului. De exemplu, venitul lunar pe membru de familie trebuia sã fie mai putin de 50% din salariul minim brut pe economie, adicã 1040 lei/persoanã. Taberele se acordau într-un singur an calendaristic, în cazul în care erau organizate în centrele din subordinea MTS, în limita bugetului disponibil, în ordinea crescãtoare a veniturilor având prioritate elevii care au rezultate bune la învãtãturã si media generalã la purtare 10 sau calificativul FB. „Avem douã categorii de tabere organizate atât în cadrul judetului, cât si în afarã: tabere sociale si tabere pentru copiii cu dizabilitãti. Taberele sociale se împart în douã categorii: o parte pentru cei de la Protectia copilului, o parte pentru copiii cu probleme sociale, care se încadreazã în niste norme impuse. Unele se tin la nivelul judetului si unele presupun un schimb de elevi, în general cu judetele vecine, deoarece costul transportului este mai mic si mai convenabil. Noi trimitem un numãr de copii la ei, iar ei trimit acelasi numãr de copii la noi. La nivelul judetului Vaslui se desfãsoarã în douã locatii: La Poiana Cãprioarei si locatia urbanã „Baza Turisticã Podul Înalt”. Ca numãr de locuri, Poiana Cãprioarei are maxim 64 de locuri, iar baza urbanã are 38 de locuri. Astfel, avem activitãti diferite. Dacã la Poianã, în general, am adus copii din oras sau din comune mai mari, gândindu-ne cã le-ar face plãcere sã stea la aer curat, în pãdure, la baza urbanã am adus copii din comune si sate mai îndepãrtate, cu acces foarte scãzut la a merge la oras sau într-o excursie, venind si din familii necãjite.”

Tur emotionant pentru copii: „pentru unii dintre ei era prima oarã când vedeau un oras sau un magazin de amploarea Silver Mall-ului”

Copiii selectati pentru a participa în tabere aveau, zilnic, un program divers. Astfel, în timp ce copiii cazati la baza Podul Înalt aveau parte de acces gratuit la biliard si bowling, dar si la piscinã, elevii cazati la Poiana Cãprioarei luau lectii de prim ajutor chiar de la reprezentantii ISU si erau dusi în drumetii pe trasee marcate, în colaborare cu Directia Silvicã. Unii copii nu vãzuserã niciodatã un magazin de amploarea Silver Mall-ului. Radu Tatu îsi aminteste, cu drag, programul tinerilor: „Noi am adus câteva modificãri programului, care era unul standard, repetitiv. Am ales sã colaborãm cu Liceul Racovitã pentru terenul de sport, unde se fãceau activitãti sportive. Într-o zi sau douã se mergea la piscinã. Prin colaborarea cu Silver Mall, au avut o zi acces gratuit la billiard si bowling timp de 3 ore. Pentru unii a fost prima oarã când vedeau un magazin mai mãrisor, pentru ei, cu totul deosebit. Programul mai cuprindea vizite la Biblioteca Judeteanã si primeau recomandãri de lecturi. Parcul Copou era nelipsit din program, iar într-o altã zi se mergea într-un tur al orasului, la pas. Turul dura 2-3 ore, iar pentru multi dintre copii era prima oarã când vedeau un oras. Cei de la Poianã aveau activitãti sportive, am avut protocoale de colaborare pe linie de initiere în actiuni de prim ajutor, ISU, ceea ce înseamnã cum ne comportãm în caz de incendiu, cutremur, în care veneau persoane specializate si fãceau demonstratii, de exemplu, de prim ajutor, exercitii de resuscitare cu manechinul. Se fãceau drumetii în colaborare cu Directia Silvicã, pe trasee marcate. Mergeau prin pãdure pânã la Puscasi si se întorceau pe alt traseu. Traseul era gândit ca în cel mult 3 ore copiii sã se si întoarcã. Nu puteam pune în pericol viata copiilor, iar detaliile erau puse la punct în caz cã vine ploaia sau se întâmpla altceva.”

Mi -au dat lacrimile. Ce potential are copilul! A avut sansa sã fie numãrul 1 pentru zece minute, iar pentru el a contat mult”

EMOTIONANT…Desi au fost multe cazuri care nu l-au lãsat indiferent pe directorul Directiei Judetene pentru Sport si Tineret, unul îi rãsare si acum în minte si îi stârneste lacrimi pe obraji. „Colaborãm de ani de zile cu voluntarii Clubului Kiwanis si ne ajutã cu taberele. Într-o searã, când acestia au organizat o searã de karaoke, am vãzut un bãietel de clasa a V-a sau a VI-a singur, retras. Era micut, nedezvoltat, firav, pus la muncã. L-am întrebat ce e cu el, iar el mi-a spus cã e foarte bucuros cã e aici, deoarece mai scapã de munca la care îl pun pãrintii, zilnic. A spus cã face treabã toatã vacanta si mãcar câteva zile apucã sã se odihneascã. Era curãtel îmbrãcat, dar l-am întrebat de unde are hainele. Mi-a spus cã le-au cumpãrat pãrintii de la un second hand, ca sã aibã cu ce veni în tabãrã. Nu stiu dacã erau special pentru el cumpãrate sau pentru fratii mai mari, pentru cã erau mari de el. M-a impresionat la concursul de Karaoke, atunci când refuza sã cânte pentru cã avea emotii, iar eu l-am impulsionat. Se vedea cã ar dori sã cânte, dar era foarte emotiv. Credea cã se face de râs. Tin minte cã era o melodie popularã si pânã la urmã, la insistentele mele, a luat microfonul. Erau cam 50 de copii în public. Când a început sã cânte asa de frumos, mi-au dat lacrimile. Mi-am spus: Uite ce potential are copilul, iar el sãracul este într-o situatie în care nu poate sã-si arate talentul. I-am simtit fericirea în momentul în care a terminat si a fost aplaudat, a fost vedeta momentului. El a avut sansa sã fie numãrul 1 pentru 10 minute. Pentru el a contat mult. Probabil acasã, în familie, nu a apucat sã fie centrul atentiei nici mãcar atât. Atunci a avut parte de niste copii care l-au apreciat, l-au aplaudat si s-a simtit bine. A cântat foarte frumos. Nu mizam cã va cânta foarte bine. Am vrut doar sã-i dau curajul sã cânte. Dar si când a început sã cânte foarte corect, foarte bine, mi-au dat instant lacrimile. A fost un moment emotionant, mai ales cã l-am îndemnat si eu sã iasã în fatã,” mai povesteste Radu Tatu.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.