spot_img
spot_img
-1.3 C
Vaslui
26-nov.-2024
spot_img
spot_img

Fostii ceferisti de la Husi acuzã: „distrugerea trenului de Husi, o treabã organizatã”! (VIDEO)

- Advertisement -

ÎNCHIS… Ca sã nu-si mai facã nimeni nicio iluzie, conducerea Cãilor Ferate Române (CFR) a mentionat clar în documentul numit „Sectii pe care se suspendã activitatea de miscare în 2021” faptul cã pe tot parcursul anului în curs, sectia Crasna – Husi rãmâne închisã si, evident, fãrã niciun viitor. Ce-i drept, nu îsi mai fãceau localnicii prea multe sperante în acest sens, însã CFR-ul a tinut sã puncteze. Ultima licitatie la care a fost scoasã aceastã sectie, Husi – Crasna, a avut loc pe 10 noiembrie 2020, la Bursa Românã de Mãrfuri, însã niciun investitor nu a vãzut vreo oportunitate de afaceri pentru zona Husi, asa cum s-a întâmplat, de altfel, la toate licitatiile din ultimii 9 ani. Si cum ar fi putut sã vadã, dacã oficialitãtile locale spun clar, cu alte cuvinte, cã trenul de Husi a murit si mort rãmâne!

Nu încape nicio îndoialã pentru cei care stiu istoria Trenuletului de Husi, cã distrugerea acestui bun al locului nu are o legãturã directã nici cu pretul biletului si nici mãcar cu faptul cã unii anagajati ai Gãrii mai furau câteva cãldãri cu combustibil, de fiecare datã când aveau ocazia. Acestea sunt lucruri valabile la nivel de tarã, însã numai prin anume zone, brusc, trenul a fost considerat falimentar si înlãturat, fãrã multe explicatii. Ceferistii cu experientã, care si acum luptã în felul lor, pentru ca aceastã zonã cu o traditie feroviarã datând din 1890 sã renascã, nu au nicio îndoialã cã totul a fost din cauza afacerilor cu microbuze, care nu puteau înflori, dacã trenul functiona. Culmea, în acord cu sperantele acestor afaceristi, plecãrile din Gara Husi erau puse fãrã nicio noimã. De exemplu, cei care aveau nevoie sã ajungã la Iasi erau nevoiti sã astepte vreo 3 ore în Crasna. Cui îi convenea, de vreme ce microbuzele „zburdau” pe sosele?!

„Legãturile si plecãrile din Gara Husi au fost puse intentionat, exact când nimeni nu avea nevoie de ele”

„A fost o fãcãturã bine pusã la punct! Vreau sã întreb si eu pe toti cei care au spus cã trenul mergea în pagubã si nu erau clienti: ce demersuri au fãcut, în calitate de autoritãti locale, de oameni de decizie, cu puterea în mânã, ca plecãrile din Gara Husi si legãturile sã fie fãcute în asa manierã, încât sã se plieze pe nevoile oamenilor? Vã spun eu, niciun demers nu a fãcut nimeni. Din contrã. Am informatii cã s-au fãcut demersuri ca plecãrile si legãturile din Gara Husi sã fie fãcute în asa fel încât oamenii sã prefere microbozele, iar trenul sã nu aibã niciun client. Dacã exista interes real, se mergea la CFR si se anunta cã studentii, de exemplu, au nevoie sã ajungã cu trenul repede la Iasi, se spunea cã este mare nevoie sã existe un vagon care sã meargã direct si la Bucuresti, pentru cã ruta Husi – Bucuresti era solicitatã. La fel se puteau gãsi solutii pentru ca oamenii sã ajungã într-un timp bun si în partea cealaltã de tarã. Dar nu s-a vrut. Îmi amintesc faptul cã acesta era cel mai mare repros al cãlãtorilor, cã nu au legãturile cum trebuie, cã nu pot ajunge direct la Bucuresti. Dar cu totii stiam cã nu se dorea ca aceste ore sã fie în folosul CFR-ului. Dacã se voia, se fãcea ceva. Dar, repet, nu s-a vrut. Si normal cã trenul ajunsese sã meargã în pagubã si fãrã clienti, dacã plecãrile erau doar la ore în care nimeni nu avea nevoie de ele. Logic”, spune Laurentiu, fost angajat al Gãrii Husi.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

1 COMENTARIU

  1. Principala cauza cred ca a fost lipsa încasărilor. De ce sa se mențină o linie cu încasări 0, din cauza ca toată lumea mergea „cu nașul”? Iar „nașii” întindeau mana, deși aveau salarii frumoase. Astea-s obiceiuri proaste românești. Exact ca fabricile din care toți angajații – în frunte cu șefii – furau, iar apoi se plângeau ca au rămas șomeri fiindcă a intrat fabrica în faliment… Cred ca, în România, cultura muncii trebuie sa primeze în fata celei a furtului. Abia după aia vom putea sa ne dezvoltam.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.