DE-ALE VIEȚII… Un bărbat de 48 de ani, din Pădureni, a dat peste necaz, în urmă cu 15 ani, tocmai când, ascultând vorbele celor din jur, s-a decis să se lase de băutură și țigări! După ce s-a lepădat, spune el, de “uneltele necuratului”, a început să acumuleze pe trup cantități neobișnuit de mari de grăsime, din cauza cărora, acum, deși este în floarea vârstei, merge sprijinit de-un baston. A fost la medici, la Iași, care i-au spus că are nevoie de operație, însă l-ar costa bani. Și nu are decât o pensie de handicap, de 370 de lei. Nu s-a putut căsători din cauza problemelor medicale, nu are copii, ci trăiește alături de mama sa, o bătrână în vârstă de 84 de ani. Acum își dorește să se opereze și vrea să adune banii necesari. “Nu m-a ajutat nimeni până acum, dar eu sper ca oamenii să mă ajute, să pot și eu să fiu un om normal, să merg ca toți ceilalți, fără să mă așez jos după 50 de metri”, spune Culiță Nițu, din comuna Pădureni.
Povestea lui Culiță Nițu e una atipică, pentru că, spune el, necazul bolii a venit tocmai atunci când a crezut că ia cea mai sănătoasă decizie din viață: să renunțe la fumat și la băutură! În urmă cu 15 ani, povestește bărbatul, a decis mai întâi să nu mai fumeze și, apoi, a renunțat și la băutura. “Cam 15 ani au trecut. Eu nu aveam grăsimea asta, care acum mă trage în jos, se mărește și mă sufoc, nu mai pot merge, e foarte greu… Într-o zi, am zis să mă las de fumat, că țigările sunt scumpe și nu avea rost. Apoi m-am lăsat și de băutură, că beam, de ce să nu recunosc. Dar, în loc să îmi fie bine fără țigări și vin și rachiu, am început să prind niște grăsime pe burtă, pe la mijloc așa, care se tot acumula, de am ajuns acum la 135 de kilograme, de abia mă mișc. E foarte greu. Merg ce merg și trebuie să stau. La vârsta mea mă sprijin într-un baston. Stau alături de mama mea în gospodărie. Ea are vârsta de 84 de ani. Eu sunt mai bolnav ca ea, din cauza acestei grăsimi, pe care o am de 15 ani. De la zi la zi, tot mai mult mă apasă, mă sufocă. Merg greu și, în ultimii ani, crește tot mai mult. Nu știu ce să fac. Pe la doctori nu prea am fost, că am sperat că îmi trece. Am fost anul trecut la Iași și mi-a spus un doctor de la Spitalul Sfântul Spiridon că e nevoie de operație, dar că mă costă vreo 20 sau 30 de mii de lei. Atunci am zis că nu am eu acești bani și mi-am luat gândul. Dar acum, când văd că e din ce în ce mai rău, am spus că poate adun, să mă duc din nou la Iași și să mă opereze. Fără operație nu se poate face nimic, așa mi-a zis toată lumea”, spune, necăjit, Culiță.
Șunca, preferata lui, a fost și ea abandonată
Bărbatul are o înălțime de 1,90 metri și greutatea normală ar fi de 90 de kilograme. Acum are însă 135 și, spune el, grăsimea crește de la o săptămână la alta. Recunoaște că a mâncat în viața sa numai mâncare grasă, că aceasta era preferata sa. “Recunosc, șunca mi-a plăcut foarte mult. Am mâncat destulă, nu spun nu. Dar de ceva vreme, de niște ani chiar, nu mai mănânc. M-am lăsat și de țigări și de băutură, și de șuncă, de tot, dar degeaba”, spune el, cu năduf. Acum spune că mănâncă exact ce mănâncă tot omul, nu ține un regim anume, dar se ferește de grăsime. “Mănânc fasole, cartofi, carne, dar mai mult de pasăre. Degeaba, nu se văd rezultate. Mi s-a spus că e nevoie de operație. Dar de unde să adun eu 20 mii de lei noi? Dacă oamenii ar vrea să mă ajute, să pot fi și eu un om ca toți oamenii, la vârsta de 48 de ani, pe care îi împlinesc în martie, eu îi rog să nu mă lase la greu. Am deschis un cont în lei la BCR: RO86RNCB0261167608440007. Cineva din Londra, care și-a făcut milă de situația mea, a spus că îmi trimite niște euro, dar nu mi-a mai pus. Dar eu nu mi-am pierdut speranța. Cine vrea să mă ajute, poate să mă sune la 0764.805.467. Dacă sună cineva și îmi vorbește urât, eu închid. Că mai sunt și care nu cred suferința unui om și râd, fără să creadă necazul altuia”, spune Culiță.
