Președintele țării rostește un discurs în Parlament fix în momentul în care întreaga clădire, cu toate sufletele dinăuntru, e rasă de pe suprafața pământului. Cu Executivul și Legislativul complet evaporate în neant, un mărunt demnitar ajunge fără să vrea, în baza unei deja prestabilite ordini ierarhice, cel mai puternic om în stat și, probabil, din întreaga lume: președintele Statelor Unite. Aceasta este, rezumată în două fraze, ideea serialului „Designated survivor” („Președinte de rezervă”), care poate fi vizionat atât pe rețelele de cablu TV cât și pe cele de streaming online. În cazul României, lista persoanelor care pot ocupa, provizoriu, locul rămas vacant de preşedinte este una extrem de scurtă şi e compusă din doar două persoane nominalizate ca atare de Constituţie: președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Constituţia României nu spune precis cine este al patrulea om (sau al cincilea, ori al optulea) care poate deveni un astfel de „președinte de rezervă”. Dar lasă loc la interpretări. Și la o posibilă idee de revizuire, în viitor, a legii fundamentale, sugerată chiar de către un fost președinte al CCR.
Serialul „Preşedinte de rezervă” este o ficţiune politică dusă la extrem, până aproape de limita de rupere a ordinii constituţionale şi, uneori, a logicii. Premisa de la care pleacă scenariştii este însă una extrem de bine ancorată în prezent şi în realitate: Constituţia SUA prevede expres şi explicit o ierarhie a tuturor persoanelor care pot deveni la nevoie preşedinte, în cazul producerii unei catastrofe ori cataclism major.
Lunga „linie de succesiune” a „preşedinţilor de rezervă” reprezintă, practic, o „poliţă de asigurare” a democraţiei, ceea ce demonstrează că ipoteza unui scenariu catastrofal în care întreaga conducere a țării zace îngropată sub molozul democrației nu reprezintă doar o preocupare a anarhiștilor, analiștilor ori scenariștilor, ci şi a experţilor constituţionali şi a legiuitorilor.
De altfel, practica „supravieţuitorului desemnat” – acel demnitar care zace într-o locaţie secretă în momente în care întreaga conducere politică a SUA se reuneşte sub acelaşi acoperiş (cum e, de exemplu, în cazul discursului despre starea naţiunii pe care şeful statului îl rosteşte anual în Congres) – arată preocuparea pentru asigurarea continuităţii conducerii statului.
De aici, se naşte, invariabil, o întrebare: cum stă România la acest capitol? Care sunt procedurile pentru situaţia „puţin probabilă” a depresurizării cabinei democraţiei româneşti în urma unui dezastru?
De ce Constituţia României nu are o listă a înlocuitorilor preşedintelui, după modelul rezervelor unei echipe de fotbal, ca în cazul SUA
Actuala Constituție a României nu prevede, ca în cazul celei americane, o „ordine de succesiune” clară, cu demnitarii țării aliniați, în ordinea numerelor de pe tricou, pe post de rezerve, ca jucătorii unei echipe de fotbal. Lista preşedinţilor de rezervă ai României se opreşte la al treilea om în stat, preşedintele Camerei Deputaţilor.
„Spre deosebire de sistemul românesc, în cel american există o dată fixă de organizare a alegerilor. Nu există conceptul de alegeri înainte de termen sau anticipate”, declară Codru Vrabie, consultant pe teme legate de bună guvernare şi expert în reforma justiţiei. …https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/designated-survivor-de-romania-si-o-dilema-constitutionala-cine-se-califica-pentru-functia-de-presedinte-de-rezerva-la-cotroceni-1449279
