ÎN SFÂRSIT… Dupã o amplã actiune desfãsuratã pe 1 octombrie, în Bârlad, Brasov si Bucuresti, care s-a lãsat cu perchezitii si retineri spectaculoase, în sfârsit „domnia” unuia dintre cei mai mari interlopi care au terorizat toatã tarã se pare cã este pe sfârsite! Marian Cristian Bejan de 36 de ani este de loc din Bârlad. Coruptie, proxenetism, trafic de droguri, cãmãtãrie, santaj, evaziune fiscalã, spãlare de bani, tentative la infractiunea de omor calificat si alte violente grave sunt doar o parte din infractiunile cercetate într-un mega-dosar penal de crimã organizatã în care este vizatã gruparea condusã de noul lider al lumii interlope din Capitalã, Cristian Marian Bejan. Acesta era partener cu un comisar de politie, Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de politie în cadrul IGPR – Directia de Combatere a Criminalitãtii Organizate – Brigada de Combatere a Criminalitãtii Organizate Bucuresti – Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalitãtii Organizate.
Conform procurorilor DIICOT, bãrbatul ajunsese sã controleze traficul de droguri din mai multe cluburi din Bucuresti si s-a impus în lumea interlopã prin metode brutale. Un caz care a explodat la începutul acestei luni, când Bejan si mai multi membri ai grupãrii sale au fost ridicati de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism. Printre cei sãltati, mass-media a scris în special de doi oameni ai legii, implicati în dosar: comisarul -sef de politie, Robert Cristian Badea – fost rugbist la Sportul Studendesc si la Clubul Dinamo si comisarul Gheorghe Napoleon Bonaparte, antrenor de box la CS Dinamo Bucuresti.
Documentele din ancheta DIICOT dezvãluie cum au ajuns oamenii lui Cristian Marian Bejan sã vândã nestingheriti cocainã în cluburile de noapte Mia Musica, Aristocrat, BOA si Bamboo si sã aibã pe statul de platã oameni ai legii. Marian Cristian Bejan (36 de ani) este de loc din Bârlad. Conform datelor DIICOT, gruparea acestuia a fãcut primii bani din proxenetism în Elvetia, Italia, Franta, Germania, Marea Britanie si Spania. În Elvetia, interlopii ajunseserã sã controleze activitatea unor prostituate dintr-un club din orasul Liestal (Elvetia). Cîstigurile au fost „spãlate” prin achizitionarea de proprietãti imobiliare în România si autoturisme de lux sau reintroduse în circuitul financiar prin actiuni de creditare a unor societãti comerciale administrate, prin interpusi, de Bejan.
Avea mai multe identitãti
De altfel, pe parcursul cercetãrilor efectuate de DIICOT, a rezultat faptul cã Bejan a folosit în permanentã identitãti false sau datele de identitate ale altor persoane, pentru a se caza la diverse unitãti hoteliere sau pentru a închiria locuinte, respectiv a utilizat autoturisme înmatriculate pe numele altor persoane. Toate acestea erau fãcute în scopul clar de a evita o eventualã identificare a sa de cãtre organele de aplicare a legii, în conditiile în care cunostea faptul cã autoritãtile elvetiene au emis un mandat de arestare pe numele sau. Membrii grupãrii îi erau loiali si îi respectau ordinele. „Este un interlop smecher care trãieste în Elvetia si are foarte multi bani”, „Bejan Cristian Marian avea autoritate asupra lor si îl ascultau si-l vedeau pe acesta ca pe un idol,” îl descriu martorii. Sumele de bani obtinute din proxenetism au fost folosite pentru comiterea de infractiuni de trafic de droguri, precum si a numeroase alte infractiuni, din care se evidentiazã infractiunile de camãtã, evaziune fiscalã, spãlarea banilor.
Cine distribuia cocainã
Un rol esential în traficul de cocainã din cluburile din Capitalã îl au agentii de pazã. Pe scurt, cine controleazã paza localurilor, controleazã traficul de droguri. În 2015, dupã mai multe lupte dure, soldate cu o tentativã de omor, controlul cluburilor a fost preluat de „Gruparea bodyguarzilor”, condusã de Rudolf Costea, zis Cãtãlin Chioru, si de politistul Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de politie în cadrul IGPR – Directia de Combatere a Criminalitãtii Organizate – Brigada de Combatere a Criminalitãtii Organizate Bucuresti – Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalitãtii Organizate.
DIICOT aratã cã acesta actiona prin intermediul relatiilor pe care le avea în mediul sportiv, racolând persoane pretabile sã desfãsoare activitãti de pazã, în calitate de bodyguard, în principal la douã cluburi din Bucuresti. „Activitatea mentionatã este una de acoperire pentru subcomisarul Badea Robert-Cristian, care îi permite si faciliteazã punerea în vânzare, vânzarea si distribuirea fãrã drept de droguri de tip cocainã, în cluburile amintite, prin intermediul retelei de bodyguarzi si a altor angajati,” aratã DIICOT. „Badea Robert e în rolul principal. Stie tot ce se întâmplã. Nu se distribuie drogurile fãrã acordul lui (…) Presupun cã toatã lumea stie cã Badea Robert este lucrãtor la Serviciul Antidrog,” declara un martor sub acoperire. Un alt martor a dat detalii despre sursele de aprovizionare cu droguri ale lui Cristian Marian Bejan, care ar fi cumpãrat lunar 2-3 kilograme de cocainã. Acestea erau achizitionate de la doi cetãteni bulgari, dar si de la un albanez care locuia în Giurgiu. Potrivit mãrturiei, Badea ar fi avut un profit lunar de aproximativ 100.000 de euro, „iar Bejan Cristian Marian mai mult decât el”. O altã filierã de droguri era prin Turcia, de unde s-ar fi cumpãrat heroinã.
Masinile suspecte, verificate
Martorul sub acoperire a explicat cã Bejan ar fi dobândit cunostinte de contrafilaj si a dezvoltat metode de protectie în activitatea infractionalã, în sensul cã noteazã numerele de înmatriculare ale unor autoturisme despre care are suspiciunea cã pot fi ale structurilor de filaj, pe care, prin intermediul legãturilor infractionale din Politia Românã, le verificã apoi în bazele de date. El a mai povestit cã Bejan dispune de dispozitive de urmãrire si localizare GPS, pe care le-a primit de la un lucrãtor de politie, acestea fiind montate pe autoturismele persoanelor pe care „el le considerã de interes, dorind sã vadã traseul pe care acestia îl parcurg. Totodatã, detinea dispozitive de bruiaj pentru a nu fi localizat si pentru a vedea dacã a fost montatã tehnicã de interceptare la el în autoturisme”.
Bãrbatul a povestit cã cei doi ar fi implicati si în traficul de arme de foc, pe care le achizitioneazã din Republica Moldova, atât în scop de revânzare, cât si în vederea propriei înarmãri. „Astfel, martorul amenintat a vãzut cum numitul Bejan Cristian Marian purta asupra sa un pistol si a sustinut cã o parte dintre armele de foc sunt depozitate la domiciliul mamei acestuia,” se aratã în documentele DIICOT.
Lectiile de contra-filaj
Procurorii DIICOT care au investigat cazul, spun cã politistul l-ar fi instruit pe interlop în metode de supraveghere si contra-filaj. „Din materialul probator rezultat a reiesit faptul cã Bejan Cristian Marian si Badea Robert-Cristian întreprind în majoritatea timpului mãsuri de autoprotectie calificate, acestia punând în aplicare, în activitatea infractionalã, metodele de supraveghere si contra-filaj folosite de cel din urmã la locul de muncã, cu ocazia documentãrii diverselor cauze în care a fost delegat sã efectueze activitãti de cercetare penalã. Procurorii DIICOT precizeazã cã modul de operare calificat al membrilor grupului infractional a fãcut ca documentarea activitãtilor ilicite sã fie îngreunatã, uneori imposibilã, „mãsurile de autoprotectie si contra – filaj folosite fiind unele utilizate de institutii cu atributii în domeniul sigurantei nationale, cu ocazia desfãsurãrii de operatiuni autorizate.”
Dãdea informatii din anchete
Procurorii DIICOT aratã cã din cercetãrile efectuate, respectiv procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice si de supraveghere audio-video si prin fotografiere, declaratiile martorilor, analiza tranzactiilor financiare a rezultat faptul cã, în perioada 2018 – 2020, politistul Badea ar fi folosit informatii ce nu sunt destinate publicitãtii referitoare la investigarea unor cauze penale aflate în instrumentarea DIICOT si a altor unitãti de parchet si a permis accesul lui Bejan si altor persoane la aceste informatii.
Relatii internationale
Aderarea noilor membri la gruparea infractionalã si relocarea activitãtilor infractionale în Bucuresti a permis lui Bejan sã-si creeze si sã îsi consolideze legãturi la nivel national si international. Totodatã, grupul infractional a dezvoltat legãturi cu functionari publici, având astfel parte de o protectie tacitã, ce i-a permis sã lase în spatiul public o impresie de intangibilitate din partea autoritãtilor.
„Din aceste aspecte derivã gradul de pericol social ridicat al grupului, pericol reflectat si de faptul cã numitul Bejan Cristian Marian a recrutat persoane pe care le-a specializat pe categorii de infractiuni, în functie de abilitãtile specifice, toti membrii actionând în mod organizat sub stricta sa coordonare, impunând o disciplinã internã, delimitând rolurile membrilor si stabilind ierarhia în cadrul grupului. Infractiunile comise cu violentã, cât si legãturile cu clanurile interlope au fãcut ca liderul grupului sã se impunã în mediile infractionale, desi coordoneazã din umbrã activitãtile infractionale, fãrã a se expune, perpetuând mãsurile eficiente de autoprotectie. Astfel de activitãti infractionale au fost coordonate de liderul grupului în vederea eliminãrii concurentei, atât în activitãtile legale întreprinse, cât si în cele ilicite,” acuzã DIICOT.
DIICOT: Lipsa de scrupule
Conform DIICOT, fiecare dintre „locotenentii” lui Bejan participa, în functie de calitãtile si „specilizarea” detinutã, la comiterea unei game variate de infractiuni, planificate riguros de liderul grupãrii, ale cãrui sarcini erau respectate cu strictete de aghiotantii sãi. „De precizat cã, pentru a-si asigura suprematia atât în cadrul grupului, cât si raportat la alti reprezentanti ai lumii interlope, inculpatul Bejan Cristian Marian recurgea, fãrã scrupule, la actiuni de o violentã extremã împotriva celor care nu îi respectau ordinele sau a posibililor rivali, organizând veritabile actiuni de comando împotriva acestora, orientate clar în sensul suprimãrii vietii acestora,” aratã DIICOT. „Dincolo de organizarea acestor represalii sângeroase, inculpatul Bejan Cristian Marian si-a dovedit abilitãtile de lider si în ascunderea urmelor infractiunilor sãvârsite, organizând veritabile scenarii de retragere de la locul faptelor, prin abandonarea autoturismelor folosite în acele momente, schimbarea acestora cu alte autoturisme, crearea de alibiuri pentru faptele a cãror comitere o ordona locotenentilor sãi, asigurarea retragerii acestora de la locul infractiunii, distrugerea dovezilor”, explicã DIICOT.
Concluzia
Concluzia anchetei: membrii grupãrii au comis o paleta largã de infractiuni, recurgând, de fiecare datã, la o cunoastere temeinicã atât a viitoarelor victime, cât si a „scenei” faptei, prin actiuni concertate de documentare, desfãsurate cu o logisticã ce includea mijloace de supraveghere tehnicã si alte echipamente aflate, în mod curent, în dotarea trupelor speciale de interventie (dispozitive de urmãrire tip gps montate pe autoturisme, dispozitive de bruiaj, statii de emisie-receptie etc). Pe parcursul derulãrii activitãtilor infractionale, Bejan a beneficiat constant de protectia politistului Badea, insistã DIICOT.
„Prin sprijinul acordat inculpatului Bejan Cristian Marian, cu care a dezvoltat, dincolo de relatii de strânsã amicitie, un parteneriat infractional în scopul obtinerii de beneficii patrimoniale, inculpatul Badea Robert Cristian a afectat grav încrederea publicã în institutia pe care, prin natura functiei, era tinut sã o reprezinte, efectul negativ resimtindu-se inclusiv la nivelul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism, în conditiile în care activitatea ofiterului de politie se desfãsura, în mod majoritar, sub coordonarea procurorilor din cadrul acestei unitãti de parchet. Ori, în loc sã actioneze legal, în vederea prevenirii si combaterii criminalitãtii organizate, inculpatul Badea Robert Cristian a devenit protectorul grupãrii infractionale cercetate în cauzã, informatiile obtinute în baza functiei (eventuale dosare penale, mãsuri de supraveghere tehnicã etc) fiind utilizate pentru desfãsurarea, în conditii de securitate, a activitãtilor sale infractionale. Aderarea inculpatului Badea Robert Cristian la acest mediu infractional s-a efectivat prin transformarea acestuia în coordonatorul în fapt a douã agentii de pariuri sportive apartinând inculpatului Bejan Cristian Marian, veniturile astfel obtinute revenind ambilor inculpati. Toate aceste aspecte rezultã din probele administrate în cauzã, inclusiv declaratii de martori si inculpati care au subliniat rolul important detinut de inculpatul Badea Robert Cristian, prin prisma functiei detinute, în ierarhia grupãrii infractionale coordonate de Bejan Cristian Marian,” conchide DIICOT.
Procurorii mai aratã cã toate probele administrate dovedesc cã Badea si-a încãlcat în mod flagrant obligatiile de serviciu, afectând în mod grav atât imaginea si activitatea organelor de urmãrire penalã, cât si a justitiei în ansamblu sau, creînd în rândul organelor de cercetare penalã specializate în combaterea infractiunilor de trafic de droguri impresia cã traficul de droguri nu poate fi combãtut în cluburile din Bucuresti, întrucât aceste cluburi sunt protejate de Badea.
CITITI AICI DESPRE DESCINDERILE DIICOT:
