Discuţiile privind implicarea investitorilor privaţi în al doilea program internaţional de susţinere a Greciei sunt blocate şi sunt şanse mici să se ajungă la o contribuţie de 30 de miliarde de euro, au declarat, vineri, diplomaţi din zona euro.
Germania, Olanda şi alte ţări nordine din zona euro cer ca sectorul privat să acopere o parte din costul celui de-al doilea pachet de împrumuturi pentru Grecia, astfel încât povara financiară să nu revină doar statelor şi contribuabililor.
Obiectivul este ca băncile, fondurile de pensii şi companiile de asigurări să contribuie cu circa 30 de miliarde de euro la programul total de circa 110 miliarde de euro , prin rostogolirea obligaţiunilor elene deţinute, atunci când ajung la maturitate.
Restul fondurilor vor proveni din veniturile obţinute de Grecia prin privatizări, precum şi de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), în sumă de circa 60 de miliarde de euro.
După două săptămâni de negocieri între oficiali ai UE, Băncii Centrale Europene (BCE) şi bancheri, reprezentaţi de Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IFI), nu s-a înregistrat niciun progres.
„Nu ne aflăm chiar în faza iniţială, dar suntem pe aproape. Este destul de greu să îţi dai seama cum se va realiza implicarea sectorului privat dorită de germani „, a spun un oficial din zona euro.
Miniştrii de Finanţe din zona euro vor discuta situaţia luni, într-o întâlnire la Bruxelles, iar aşteptările privind o deblocare în curând a discuţiilor sunt scăzute.
Grecia speră ca al doilea program de ajutor să fie aprobat până la jumătatea lui septembrie.
Un diplomat din zona euro a declarat vineri că discuţiile s-ar putea încheia prin asigurarea unei contribuţii a sectorului privat de 15 miliarde de euro, care va fi tratată ca un succes. Dar nu este neclar dacă şi această sumă va putea fi obţinută.
„O sumă de 15 miliarde de euro, din 110 miliarde de euro, este destul de mult, este foarte bine”, a spus diplomatul.
Iniţial, discuţiile s-au concentrat pe o propunere franceză prin care băncile şi alţi creditori să rostogolească până la 70% din obligaţiunile elene deţinute care ajung la maturitate până la sfârşitul lui 2014.
Dar nu este clar dacă agenţiile de rating vor aproba un astfel de plan de rostogolire voluntară sau îl vor considera un default (incapacitate de plat), fie el şi selectiv.
După discuţiile de joi, IIF a anunţat că este analizată în prezent posibilitatea unei răscumpărări de obligaţiuni ale Greciei, precum şi propunerea Germaniei pentru un schimb al obligaţiunilor actuale cu unele cu maturităţi mai lungi.
Miniştrii de Finanţe din zona euro vor discuta luni şi despre agenţiile de rating, în Europa existând o frustrare tot mai mare faţă de rolul jucat de Standard&Poor’s, Moody’s şi Fitch.
Moody’s a retrogradat în această săptămână ratingul Portugaliei cu patru trepte, în categoria „junk”, nerecomandată pentru investiţii, provocând un şoc pe pieţele financiare.
Miniştrii de Finanţe vor discuta şi despre rezultatele testelor de stres aplicate unor 91 de bănci europene, care vor fi publicate pe 15 iulie de către Autoritatea bancară Europeană.
www.mediafax.ro
