Consiliul Local riscă să rămână fără o parte din imobilele pe care le are în patrimoniu şi asta pentru că s-a instituit sechestru, iar cei în drept vor să le scoată la licitaţie. „Prima strigare” va fi pentru cel din strada Mihai Bravu 23. Totul a pornit de la un proces care durează de mai bine de 10 ani şi în care două persoane revendică un teren pe care se află un întreg cartier.
Terenul de sub Micro 16
15.000 de metri pătraţi din Ţiglina III, care ar trebui daţi înapoi foştilor proprietari, au dus la un proces lung de un deceniu, apoi la plângeri penale făcute primarului Galaţiului, întregului Consiliu Local, economiştilor Trezoreriei, angajaţilor Direcţiei Patrimoniu, dar şi la un dosar prin care se cere amendarea CL-ului, prin primar, cu 50 de lei pe zi în favoarea statului român.
Procesul a început încă înainte de apariţia Legii 10 din 2001, referitoare la retrocedări, şi a avut drept miză pentru cei doi „beligeranţi” terenul imens din cartierul Micro 16, cuprins între Complexul Siret şi blocurile din jur, care valorează, potrivit experţilor, 4,2 milioane de euro. Terenul, pe lângă blocuri, este brăzdat de reţele de apă, de gaze, cabluri telefonice, electrice etc.
Consiliul Local, bun de plată
Dosarul lui Eugen Sima şi Cristian Tudose – aşa se numesc cei doi – a trecut în trei rânduri pe la toate instanţele: Tribunal, Curte de Apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Într-un final, toată lumea a fost de acord că pământul nu poate fi restituit în natură din cauza a ceea ce se află pe el: locuinţele a mii de gălăţeni şi nu numai.
Aşa s-a ajuns la concluzia că trebuie să se achite despăgubiri. În 2003, experţii au stabilit că terenul valorează 6.734.970.000 de lei vechi, apoi în timp valoarea a fost stabilită la 4,2 milioane de euro. Ultima decizie a fost dată în ianuarie 2011 de un complet al Înaltei Curţi, în care a fost şi un judecător ce a activat vreme îndelungată la Curtea de Apel Galaţi.
Parcursul ultimului ciclu de judecată 2009 – 2011 a fost următorul: Tribunalul, în mai 2009, a obligat Consiliul Local (municipiul Galaţi reprezentat de primar) să plătească despăgubirile de 4,2 milioane de euro. Curtea de Apel a spus, în februarie 2010, să se înlăture din prima decizie sintagma „obligarea municipiului Galaţi”, iar Înalta Curte păstrează ceea ce spun instanţele gălăţene. Cu alte cuvinte Consiliul Local este cel care ar trebui să achite cei peste 4 milioane de euro.
Război pe toate fronturile
Suma deloc de neglijat a stârnit un adevărat război în justiţie şi asta pentru că cel chemat să achite suma, Consiliul Local, spune că n-are bani, n-are proprietăţi şi n-are nici măcar calitatea de a fi chemat în judecată.
A fost mai întâi validarea de poprire pe conturile Trezoreriei Galaţiului, respinsă de Judecătorie. Alexandru Păun, avocatul celor doi moştenitori, a dus în instanţă dovezi prin care arată că acel cont pe care doreşte să pună poprire s-a aflat în atenţia mai multor executori judecătoreşti, care au şi reuşit să ia de acolo bani. A adus ca exemplu punerea în executare a unei decizii prin care funcţionari publici ai Primăriei câştigaseră nişte drepturi în instanţă.
Acest lucru nu a contat foarte mult, judecătorii mergând pe principiul că „forul legislativ” al oraşului nu are personalitate juridică, nu are patrimoniu, nu are conturi, nu poate sta la judecată, prin urmare Trezoreria nu poate pune proprire pe ceva ce nu are.
Tot în acest dosar se află dovada că la Parchetul Judecătoriei s-au depus plângeri penale pe numele primarului Dumitru Nicolae, dar şi pentru fiecare dintre consilierii locali. Toţi sunt învinuiţi de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu, fals intelectual, uz de fals, fals în declaraţii.
Avocatul Păun ne-a spus că le-ar fi făcut plângere şi angajaţilor Direcţiei de Patrimoniu, deoarece au refuzat să răspundă adreselor prin care moştenitorii au cerut un inventar al bunurilor Consiliului Local.
A urmat apoi cererea de amendare a CL-ului, prin primar. S-a solicitat asta pentru că o decizie judecătorească nu a fost respectată. „O instituţie debitoare este obligată ca în termen de 6 luni să facă demersurile necesare pentru a-şi îndeplini obligaţia de plată”, arată avocatul în acţiunea pe care a introdus-o la Judecătoria Galaţi.
Proprietăţile Consiliului Local vor fi scoase la licitaţie
De partea solicitanţilor Sima şi Tudose stau cei peste 10 ani de procese şi deciziile care le sunt favorabile, de partea Consiliului Local Galaţi stă respingerea validării de poprire, unde moştenitorii deja au atacat decizia. Mai mult, aceştia, prin avocat, au început să caute proprietăţile Consiliului Local pentru a le pune sub sechestru.
„Noi am încercat să avem o discuţie cu primarul Galaţiului, dar nu s-a putut, fiind invitaţi să avem un dialog cu consilierul juridic al Primăriei, care ne-a oferit câteva milioane de lei pe lună. Acesta a fost motivul pentru care am căutat proprietăţile Consiliului Local, este vorba despre vreo 30 de clădiri şi terenuri. La acest moment, toate sunt sub sechestru”.
„Cum nu au fost contestate, vom merge mai departe, astfel că primul imobil pe care îl vom scoate la licitaţie va fi cel din strada Mihai Bravu, numărul 23. Data la care va fi licitaţia o vom stabili, cred, pe 30 iunie. Va urma tronsonul A4”, ne-a declarat avocatul Păun.
Acesta nu a dorit să facă publice toate adresele pe care le are în vedere, dar din studiul dosarelor am aflat că alte imobile puse sub sechestru ar fi:
• un imobil de pe strada Fraternităţii, numărul 1;
• un altul din Micro 39C, Blocul J5, parter,
• altul din strada Domnească, numărul 13, Blocul L, parter,
• un altul din strada Cuza 32,
• altul la Vânători, tarlaua 168, parcela 898-3 – unde se află o bază de ecarisaj.
