La granita de sud-vest a României, au apãrut noi cazuri de persoane îmbolnãvite de antrax. Directia Sanitar-Veterinarã si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) a luat urgent mãsuri prin începerea unei campanii de vaccinare a animalelor domestice împotriva acestei boli. Crescãtorii de animale sunt obligati sã se prezinte la medicii veterinari de circumscriptie, cu atât mai mult cu cât vaccinarea se face gratuit.
Nici nu a trecut isteria provocatã de cazurile de îmbolnãviri apãrute în toatã Europa datorate infectãrii castravetilor cu E.Coli, cã o nouã amenintare a apãrut la doar câtiva kilometri de granita de sud-vest a României. Inspectorii Ministerului sârb al Agriculturii au depistat douã focare de antrax la o serie de ferme din nord-est-ul tãrii vecine, la doar 20 de kilometri de granita cu România. Pânã la momentul actual, douã persoane au fost spitalizate, dupã ce au intrat în contact cu un animal care a murit de la antrax. Antraxul (cunoscut popular sub numele de dalac, cãrbune, sau buba neagrã) este rãspândit pe tot globul, fiind o boalã cu o incidentã mai mare în locurile umede, mlastini, zone inundabile, unde pot fi transportatii sporii bacteriei (forma de rezistentã) care provin din cadavrele animalelor îmbolnãvite de antrax. În asemenea regiuni infectate prin spori, bacilul antraxului poate sã persiste în pãmânt zeci de ani, aceste locuri fiind denumite pãsuni blestemate, cu îmbolnãviri mai numeroase în primãvarã si în anii cu precipitatii abundente. Bacteria care stã la baza bolii este “Bacillus anthracis”, acest microb ce provoacã antrax-ul se gãseste si la oameni si la animale, pentru acestea din urmã este aproape întotdeauna fatal. Animalele contacteazã în general boala din apa contaminatã pe care o beau. Boalã infectioasã si contagioasã se manifestã prin abcese pulmonare, gastrointestinale si cutanate. Produsele animaliere, cum ar fi oase, piei, pãr sau blanã rãmân grav contaminate si dupã moartea gazdei. Aceast ã proprietate a bolii este posibilã datoritã sporilor bacteriei, care dau posibilitatea bolii sã supravietuiascã pentru o perioadã mai lungã de timp în conditii diverse, iar solul poate rãmâne infectat pentru mai multi ani. Antrax-ul se gãseste atât la animalele sãlbatice, cât si la cele domestice, în special ierbivore, carnivorele, porcii sau bursucii, fiind afectate doar ocazional, dupã consumarea cadavrelor infectate ale altor animale.
Mãsuri de prevenire luate de DSVSA Vaslui
În aceastã perioadã este în plinã desfãsurare campania de vaccinare anticãrbunoasã (contra antraxului) la bovine, cabaline, ovine si caprine, actiune care se desfãsoarã în mod curent în fiecare an, dar, având în vedere cazurile de îmbolnãvire depistate chiar la granita româno – sârbã, cu atât mai mult crescãtorii de animale, persoane fizice sau exploatatii comerciale de animale trebuie sã apeleze la medicii veterinari pentru vaccinarea animalelor. În paralel se desfãsoarã mai multe campanii de prevenire a unor boli la animale, respectiv de recoltare a probelor de sânge de la cabaline în vederea depistãrii Anemiei Infectioase, recoltarea probelor de sânge la bovine pentru depistarea Leucozei enzootice bovine. „Având în vedere importanta acestor actiuni în mentinerea statusului de sãnãtate a animalelor domestice, pericolul pe care îl reprezintã aparitia cazurilor de boalã la animale, în special aparitia cazurilor de antrax, solicitãm crescãtorilor de animale sã rãspundã pozitiv la actiunea medicilor veterinari, sã permitã acestora efectuarea actiunilor de recoltare a probelor de sânge si vaccinare a animalelor receptive. Aducem la cunostintã faptul cã actiunile cuprinse în Programul mai sus mentionat, privind vaccinarea animalelor din speciile receptive din gospodãriile populatiei, sunt gratuite, atât vaccinul cât si manopera fiind suportate de la bugetul de stat. Crescãtorii de animale au obligatia de a rãspunde pozitiv solicitãrilor medicilor veterinari din teren si de a se prezenta cu animalele la vaccinat atunci când sunt solicitati”, a declarat dr. Decebal Sãraru, director executiv a DSVSA Vaslui.