Salile de teatru si cinema din Iasi functioneaza la cota de avarie. Unele nu mai sint renovate de peste 20 de ani, iar unde s-au facut reparatii mai mult s-a stricat decit s-a remediat. Este cazul salii „Gaudeamus” de la Casa de Cultura a Studentilor, aici acustica este foarte proasta, cu toate ca s-au efectuat lucrari de refacere in urma cu patru ani. Toate acestea se intimpla intr-un oras care aspira la statutul de capitala europeana a culturii
Desi Iasul aspira la statutul de capitala europeana a culturii salile de teatru si de cinema de aici functioneaza la cote de avarii. In timp ce Teatrul National Iasi sta de mai bine de zece ani in schele, spectacolele care au avut loc in ultimii ani si-au facut loc pe scenele altor institutii de cultura din Iasi. Salile de la Teatrul Luceafarul, Casa de Cultura a Sindicatelor, Ateneul Tatarasi, Casa de Cultura a Studentilor au reprezentat o salvare pentru cultura artistica ieseana, desi conditiile din aceste sali ridica multe semne de intrebare. La fel si in cazul salilior de cinema unde nu s-au mai facut nici o reconditionare de aproape 30 de ani. Scaune rupte, tavane care stau sa cada, gerul din timpul iernii, dar si sauna din timpul verii sint doar citeva dintre problemele cu care se confrunta institutiile de cultura din Iasi.
Greu cu aerul conditionat si caldura
Sala de la Casa de Cultura a Sindicatelor are cea mai mare capacitate de locuri, printre toate salile din Iasi, in jur de 1.100 de locuri. Totodata, aceasta institutie de cultura este singura din Iasi care functioneaza in regim
de autofinantare. Cu toate ca este una din cele mai mari, institutia functioneaza cu sase angajati. In sala mare isi tin reuniunile partidele politice, sindicatele si chiar absolventii care isi organizeaza cursurile festive. Tot aici au loc concerte de muzica, dans si teatru. Trupa Smokie sau Orchestra de la Viena au urcat pe aceasta scena. Spectacolul «Sinucigasul» cu Dan Puric, sau «Dineu cu prosti» cu Horatiu Malaele, la fel, sint doar citeva dintre spectacolele care s-au tinut in acest an la Casa de Cultura a Sindicatelor.
Cu toate acestea sala are un aspect invechit. „In conditiile acestea de criza este destul de complicat sa functionam in parametri de 5 stele, ce reusim noi este sa facem foarte multe reparatii pe care le-a necesitat Casa Sindicatelor, tevi, alimentare cu apa, centrala termica, acoperis, ce nu se vede de regula. Sala noastra nu este una ultramoderna cu fotolii care sa sigure un confort de exceptie, insa este o sala primitoare, cu cea mai buna acustica. Desigur foarte multa lume zice ca sintem in margine, insa nu toate salile de spectacole pot fi in centrul orasului. Este greu sa fii pe gustul tuturor”, a declarat Geta Torok, director la Casa de Cultura a Sindicatelor, care a dat asigurari ca multe dintre scaunele rupte din sala vor fi reconditionate in aceasta vara.
Pentru caldura din timpul verii aici nu exista aer conditionat, ci doar un sistem de ventilare al aerului. Si iarna, institutia se confrunta cu multe greutati. Directorul Torok a aratat ca pentru incalzirea acestei sali in timpul iernii este nevoie de 1.500 de lei pentru un spectacol. „Noi depindem de mila trecatorilor, de starea economica a oamenilor, oamenii sint tristi, sint suparati, este foarte greu sa-i atragem, pentru ca e foarte ciudat gustul omului, nu stii niciodata spre ce sa te indrepti” a declarat Geta Torok.
Fara reparatii din 1987
La sala mare de la Teatrul Luceafarul, cu capacitate de aproape 500 de locuri, nu s-a mai facut niciun fel de reparatii din 1987, cind a fost si anul inaugurarii. Directorul Ioan Holban (foto) a declarat ca recent Teatrul Luceafarul a intrat intr-un proiect european de reabilitare termica aprobat de catre Consiliul Judetean Iasi. „Pe linga acesta am si o promisiune publica cu multi martori de la Iulian Dascalu de la Iulius Mall, care mi-a propus sa-mi faca gratuit, printr-un parteneriat public privat partea exterioara a cladirii. El mi-a promis ca va face teatrul bombonica pe dinafara. Este o discutie pe care am purtat-o acum doua luni si mi-a zis ca teatrul intra in graficul lor de lucrari. Oricum per ansamblu Teatrul Luceafarul nu necesita investitii majore cu cheltuieli mari precum consolidare sau reparatii capitale, ci doar reconditionari exterioare si interioare”, a declarat Ioan Holban, directorul Teatrului Luceafarul, care a spus ca din punctul sau de vedere sala arata bine, problema ar fi caldura din timpul verii.
Astfel, caldura insuportabila din sala s-a resimtit puternic in timpul spectacolului „Straini in noapte” cu Florin Piersic, care a avut loc anul acesta la sfirsitul lunii mai. Atunci, Florin Piersic a iesit pe scena Teatrului Luceafarul inainte de inceperea spectacolului si s-a scuzat in fata publicului, in cazul in care va uita o replica. „Stiu ca este foarte cald, este o adevarata sauna aici si sper sa rezistati pina la sfirsitul spectacolului. Din cauza acestei calduri nebune poti sa uiti si replicile, mai ales ca jucam aceasta piesa cu doi actori, ceea ce este foarte greu. Cred ca Iasul este un centru de cultura care merita mai mult”, a spus Florin Piersic, care si-a dezbracat sacoul si si-a suflecat minecile in timpul spectacolului.
De partea cealalta, Ioan Holban a declarat ca nu poate sa instaleze aparate de aer conditionat din cauza copiilor mici. „Nu vreau sa ii imbolnavesc pe copii, care la un pic de aer rece pot sa faca si preumonie, si chiar nu vreau sa risc”, a marturisit Ioan Holban, care a spus ca gradul de ocupare la Teatrul Luceafarul este cel mai bun din Iasi. „Gradul de ocupare al salilor noastre este de 98%”, a conchis Ioan Holban.
„Nu se aude nimic”
De o mare cautare se bucura si sala „Gaudeamus” de la Casa de Cultura a Studentilor, care pe linga pozitia centrala pe care o are este singura sala mai moderna din Iasi. Aceasta institutie este finantata de Agentia Nationala pentru Sport si Tineret, iar sala, care are o capacitate de aproape de 500 de locuri, a fost renovata in urma cu patru ani. Planul de proiect a urmarit mai mult aspectul salii decit utilitatea, astfel incit acustica salii este foarte proasta. „Renovarea salii s-a facut la repezeala, iar proiectul a fost facut prost de la inceput, astfel ca s-a omis acustica salii. De exemplu, sub balcon este un unghi mort, nu se aude nimic. Pina sa se faca renovarea acustica era buna. Singura solutie acum ar fi decopertarea totala si bagarea a doua tunuri de vata minerala”, a declarat Mihaii Agapii, sunetist la CCS.
Cu toate acestea, directorul acestei institutii, Calin Nicoara, desi recunoaste aceasta problema, sustine ca sala „Gaudeamus” este cea mai buna din Iasi. De partea cealalta, Beatrice Rancea, directorul Operei Nationale Romane din Iasi, crede ca toate conditiile de la CCS sint improprii pentru spectacole. In acest an Sala „Gaudeamus” este utlizata pentru spectacolele operei in timp ce aceasta se afla in renovare. „Este foarte greu sa realizam un spectacol in conditiile pe care le avem la Casa de Cultura. Foarte putini dirijori si coregrafi accepta sa vina sa joace in conditiile care sint acolo. Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, nu sintem prost primiti in Sala Casei de Cultura, dar nu este o sala conceputa pentru spectacole de opera, iar cea mai mare problema o constituie luminile si sunetul” , a declarat Beatrice Rancea.
Pe linga sunet si lumini se pare ca nici capacitatea salii nu ar satisface cererea mare a publicului. Acest lucru s-a remarcat mai ales pe durata Festivalului de Teatru EuroArt care a avut loc in luna mai. Biletele s-au epuizat inca din prima zi de festival, astfel ca putini ieseni au ajuns sa vada spectacolele. „Nu am putut satisface toata cererea, asa ca ne-am propus ca anul viitor sa dublam numarul de spectacole jucate. EuroArt este o dovada ca Iasul poate sustiune un festival de teatru national si chiar international si asta pentru ca Iasul cere teatru. Este mai complicat din punct de vedere al salilor, dar ne-am propus ca de anul viitor sa jucam spectacole si in spatii neconventionale. Desi Casa Sindicatelor este dubla ca numar de locuri decit Casa Studentilor aceasta nu mi se pare o solutie pentru un festival de teatru. Sala este prea mare si publicul sta prea departe de actori, iar putini actori accepta sa joace cu microfon. Cunosc faptul ca la Casa de Cultura a Studentilor in unele zone acustica este proasta, insa de fiecare data le-am zis actorilor sa impinga mai tare si a fost bine, desi parerea mea este ca fost loc de si mai bine”, a declarat Adi Aftene, director EuroArt.
Ateneul Tatarasi: Dezavantajul amplasarii
Cea mai mica sala din Iasi ramine a fi cea de la Ateneul Tatarasi, care este si cea mai noua, aceasta fiind construita in 2003. Pe linga acestea, este singura sala dotata cu sistem antiincendiu performant.
„Noi ca institutie avem un nivel minim decent pentru o institutie publica de cultura, avem instalatii de lumina si sunet, avem si o acustica buna. In perspectiva, daca la nivel de Consiliu Local s-ar lua decizia ca aceasta institutie care sustine in mod regulat stagiuni teatrale sa devina chiar un teatru, atunci lucrurile s-ar schimba. Dezavantajul nostru e ca nu avem o pozitie centrala. Avem o sala mica, dar care se umple usor si e plina de fiecare data”, a declarat Petrica Andries, director administrativ la Ateneul Tatarasi.
In cinematografe, sunetul este prost si este foarte frig
Daca salile de spectacole din Iasi functioneaza la limita decentei, nu acelasi lucru se poate spune si despre salile de cinema. Cinematograful Victoria a fost reconditionat si reabilitat ultima oara in 1989, iar Cinematograful Republica, in 1977. Aspectul sumbru al salilor mari si reci din cele doua cinematografe te loveste inca de la intrare. Scaunele rupte si jerpelite numai bune de fier vechi si lemne de foc, peretii jupuiati si negri de praf, podeaua veche sint imagini decupate dintr-un film de groaza realizat in salile cinematografelor iesene. Aspectul deplorabil a fost remarcat si de regizorul Cristi Puiu, care la lansarea filmului „Aurora” a facut comentarii dure asupra cinematografiei romane. „Este foarte frig aici, daca o sa vina vreo doi-trei oameni la premiera si fiind un film de trei ore, cu atit mai mult. Aici nu este creata o atmosfera, la intrare ar trebui sa fie o cofetarie in care oamenii sa discute filmul. Sunetul este foarte prost, si ma intristeaza lucrul acesta pentru ca echipa de sunet a filmului «Aurora» a fost poate cea mai buna din istoria filmului romanesc. In general in Romania nu poti vedea filme in conditii bune si asta e mare durere”, a declarat Cristi Puiu. Premiera filmului a avut loc la cinematograful Victoria.
Constantin Hurjui, seful filialei iesene a RADEF „Romania Film”, ne-a declarat ca pina acum nici cel mai bun jurist nu putea spune cu siguranta ale cui sint cinematografele. „Noi eram pina acum putina vreme sub Legea 328 din 2006, o lege care reglementa situatia cinematografiei. In acea lege se stipula foarte clar ca salile de cinematograf vor trece la primarii si la consiliile locale. Dupa 2006 foarte putine consilii locale s-au aratat interesate sa preia salile, si mai putine din cele care au preluat salile efectiv au facut ceva in anii acestia. Recent aceasta lege a fost contestata la Curtea Constitutionala de catre Sindicatul „Romania Film”, care a primit cistig de cauza. Astfel, acum o luna s-a aprobat o Ordonanta care a fost publicata in Monitorul Oficial pe 25 mai si care prevede ca toate salile de cinematograf ramin in domeniul public si in administrarea Romania Film. Sub patronajul acestei institutii au trecut si Cinema Republica si Cinema Victoria”, a explicat Constantin Hurjui, care a spus ca in urma acestei ordonante Romania Film are posibilitatea sa acceseze fonduri europene, sa investeasca in aceste Sali. Acesta a spus ca are promisiuni, ca atit cinematograful Victoria, cit si Republica vor intra in procesul de reabilitare initiat deja de „Romania Film”.
„Si acest proiect presupune crearea unui sistem de incalzire care la „Victoria” lipseste cu desavirsire. Vrem sa facem un café cinema 3D in holul de la Victoria. Ambele cinematografe trebuie reconditionate si reabilitate cam intr-un an. Trebuie sa se miste lucrurile cit mai repede deoarece in ultimii ani au aparut din ce in ce mai multe filme premiate la festivaluri internationale, acum este un virf al cinematografiei romanesti. Noi avem filme, avem actori talentati si regizori, avem recunoastere internationala, dar nu aveam cinematografe”, a conchis Hurjui.
