PAGINI DE ISTORIE 600 de documente cu totul inedite, despre bãtrânul Husi si viata sa de acum câteva sute de ani în urmã, „ascunse” pânã mai ieri în Arhivele Nationale, au fost scoase la luminã de profesorul Costin Clit si publicate într-o lucrare cu o valoare istoricã si sentimentalã cu totul deosebitã, numitã „Documente husene”, volumul I.
Profesorul Costin Clit a muncit ani de zile la culegerea acestor documente, pe care a vrut cu tot dinadinsul sã le salveze de praful uitãrii, asezat peste arhivele voluminoase, dar încã necunoscute, în marea lor majoritate, pentru multi dintre cei interesati de istoriografie. Este pasiunea lui sã scoate la ivealã dovezi ale trecutului, care sã dea Husiului de ieri si de astãzi noi sensuri. Cu modestie, Costin Clit, profesor al Colegiului National „Cuza Vodã” Husi, si-a scris pe o bucãticã de hârtie doar douã-trei cuvinte, în semn de recomandare, pentru noua sa carte si spune cã ar fi bucuros dacã lucrarea sa le-ar fi de ajutor celor care pretuiesc istoria cu adevãrat si cred cu tãrie cã trecutul meritã cercetat si scos la luminã. “Aici, pe copertã, este sigiliul soltuzului Ioan, din 1673; <<șoltuz>> adicã <<primar>>, la acea vreme pentru orasul Husi. L-am gãsit pe document, împreunã cu sigiliul altei pesonalitãti a locului, episcopul Ioan. Pe ambele le-am preluat de pe un document datat tocmai în 3 august 1673”, spune profesorul Costin Clit, arãtând, cu mândrie, însemnele de altãdatã ale „orasului dintre vii”. Cartea, având 488 de pagini, reprezintã un adevãrat manual de istorie a locului, într-o formã purã si reprezentantivã pentru perioada 1655 – 1883. În cele 600 de documente oficiale, descoperite în Arhivele Nationale din Bucuresti, Iasi si Vaslui, dar si în arhiva Episcopiei Husilor, se prezintã într-un mod autentic viata orasului, sub toate aspectele ei: bisericeascã, monahalã, economicã, culturalã, scolarã si institutionalã din Husi. „Zestrea documentarã se datoreazã mai ales Episcopiei, care si-a avut sediul la Husi si care îsi întindea jurisdictia pânã departe, în Basarabia”, spune profesorul Costin Clit.
