* Deşi avem impresia că nu trece lună fără măcar două-trei lansări de proiecte pe bani europeni, situaţia stă cu totul altfel dacă priveşti dinspre Bruxelles spre Galaţi *
Europarlamentara PSD Adriana Ţicău şi deputatul PDL şi lider al grupului democrat-liberal din Camera Deputaţilor, Mircea Toader au păreri diferite privind absorbţia fondurilor europene.
Prezentă la lansarea a două proiecte ce urmează să se realizeze cu bani europeni – modernizarea parcului CFR şi a Grădinii Publice – europarlamentara Adriana Ţicău a vorbit şi despre cum folosim banii pe care Uniunea Europeană ni-i pune la dispoziţie.
Gălăţeanca a invocat o analiză a Comisiei Europene, dată publicităţii la sfârşitul lunii martie: „În acest raport, făcut la jumătatea exerciţiului financiar pentru perioada 2007-2013, România nu este un exemplu pozitiv”.
„Unul din motivele pentru care rata de absorbţie a României este undeva în jur de 14 la sută este acela că s-a pierdut timp important, în perioada 2005-2006 când, în perspectiva integrării în UE, am fi putut pregăti multe proiecte şi am fi putut să asigurăm şi cofinanţarea necesară”, a atenţionat europarlamentara Adriana Ţicău.
Analiza CE arată că România ocupă penultimul loc în topul statelor europene în privinţa volumului financiar al proiectelor europene selectate, cu o rată de doar 14,1 la sută, singura ţară cu un rezultat mai slab fiind Grecia, cu 12 la sută.
Bulgaria, la care ne place să ne raportăm când eurobarometrul este negativ, are o rată de 20 la sută, sub acest prag mai aflându-se Polonia şi Slovacia (dar peste procentul românesc).
La nivelul întregii Uniuni, până la finele lui martie, volumul financiar raportat al proiectelor selectate reprezintă peste 27 la sută din resursele disponibile.
Dacă nu ne mişcăm, pierdem banii!
„Raportul făcut la mijlocul exerciţiului financiar 2007-2013 este important, căci acum se pot reorienta fondurile slab accesate, de la un Program Operaţional Regional la altul”.
„State europene precum Franţa şi Germania, care cotizează serios la bugetul UE, şi-ar dori ca politica de finanţare a Uniunii să fie îndreptată către alte domenii, precum schimbările climatice sau eficienţa energetică – domenii în care şi alte state mai dezvoltate ar putea accesa proiecte”, a atenţionat Ţicău.
Acesta a promis că „în contextul stabilirii alocării de fonduri în perioada următoare voi susţine respectarea principiului de coeziune, adică statele UE mai sărace să poată dispune de mai multe fonduri europene”.
Galaţiul stă destul de bine
„Nu zic că nu suntem sub medie, dar se vede că am făcut şi noi ceva…”, spune deputatul PDL Mircea Toader, care a dat exemple despre modul de absorbţie a fondurilor europene – este drept, nu „per total”, ci pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013.
„În plan naţional, până acum au fost depuse 60.870 de proiecte cu o valoare de 13,5 miliarde euro, iar din ele au fost selectate 31.414 proiecte pentru o valoare de 4,2 miliarde de euro. Proiecte finanţate şi contractate sunt 29.312, cu o valoare de 3,8 miliarde de euro, iar 1.562 de proiecte sunt finalizate”, a exemplificat Toader.
„La nivelul judeţului Galaţi, gradul de absorbţie stă destul de bine. Pentru Galaţi, pe toate măsurile PNDR sunt 560 de beneficiari, suma totală a proiectelor fiind de 61,8 milioane de euro din care 23 de milioane de euro sunt achitaţi până acum, adică 38 la sută din suma alocată”, a adăugat Toader, vorbind chiar despre „cea mai importantă măsură, 322 pe drumuri-alimentare cu apă, unde avem finanţare de 24 de milioane de euro”.
„Sincer, aşteptam să fie mai rău”…
Un adevăr, însă spus doar pe jumătate. Din datele puse la dispoziţie de deputatul PDL reiese că pe cea mai importantă măsură, 322, există doar zece beneficiari (comune), Smârdan, Cerţeşti, Fârţăneşti, Corni, Băleni, Umbrăreşti, Măstăcani, Vlădeşti, Ţepu şi Oancea, cu menţiunea că ultimelor şase nu li s-a alocat, practic, niciun euro.
De fapt, din totalul de 24 de milioane de euro câştigaţi s-au efectuat plăţi de doar patru milioane euro. Din aceleaşi date reiese că şi la nivel naţional gradul de absorbţie pe PNDR este de 26 la sută, iar la nivelul Galaţiului, de 38 la sută.
Asta, ca să nu intrăm în „detalii” de genul unui calcul matematic al fondurilor alocate la nivel naţional raportate la cele accesate de Galaţi (unde rezultă un procent de aproape 1,5 la sută!).
„Nu vreau să fac un calcul matematic, este util şi aşa ceva, dar datele trebuie privite global. Sigur, la Galaţi, pe măsura 322 avem nouă proiecte, iar alţii au 30. Nu înseamnă că e foarte bine, dar ca să fiu sincer, mă aşteptam să fie mai rău”, comentează Toader.
Totuşi, a precizat acesta, „grosul” banilor de abia de acum încolo va veni în România – pentru agricultură, infrastructură etc. „Categoric vom îmbunătăţi rata de absorbţie”, spune Toader, menţionând şi câteva din cauzele care au condus la un procent atât de redus de absorbţie: prea puţini specialişti, prea prost plătiţi, o legislaţie neclară (în domeniul exproprierilor, de pildă), sau lipsa de încredere a europenilor după anumite cazuri în care proiectele nu au fost realizate la standardele impuse.
„De pildă, am avut verificarea proiectelor Sapard, a modului cum au fost implementate şi am găsit un dezastru. Se pare că vom avea repercusiuni financiare”, a completat Toader, făcând trimitere la posibilitatea ca beneficiarul să restituie UE fondurile alocate în cazul în care lucrarea nu a fost făcută cu respectarea tuturor condiţiilor impuse.
Unirea cu Brăila, şanse mai mari la bani
O mai mare şansă pentru accesare de fonduri structurale ar fi ca Galaţiul să se unească cu Brăila, într-o conurbaţie de peste 500.000 de locuitori – ceea ce ar reprezenta viitoare „noduri în infrastructură rutieră, aeriană, feroviară şi pe apă, inclusiv în privinţa construcţiei de piste pentru biciclete”, extrem de importante în stabilirea bugetului pe proiectul TEN –T, susţine eurodeputata gălăţeană Adriana Ţicău.
Este adevărat, printre nevoile infrastructurii româneşti pare ilară construcţia unei piste doar pentru biciclete, între Galaţi şi Brăila, paralelă cu digul – însă ce frumos ar fi!
