Retrocedarile solicitate si obtinute de procuratorul Marcel Cosor in numele familiilor Cincu si Apostoleanu sint verificate de DNA si Camera Deputatilor u reprezentantii Primariei si Ocolului Silvic Soveja au solicitat demararea urgenta a cercetarilor si stabilirea modului prin care au fost scoase mii de hectare de padure din proprietatea statului u in afacere sint implicate persoane influente din intreg spectrul politic, dupa cum spune primarul din Soveja u in ultimii ani, suprafata forestiera a judetului trece incet-incet in proprietate privata u Obstea de Mosneni Tulnici, firma Scolopax SRL Bucuresti si mostenitorii lui Catalin Sion Stan detin cele mai intinse suprafete de padure din judet.
Saptamina aceasta este asteptat la Prefectura Vrancea un reprezentant al Parlamentului pentru a verifica o parte din retrocedarile de paduri intrate in morisca procuratorilor de terenuri forestiere. Deputatul Eugen Constantin Uricec, membru in Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii va veni in Vrancea pentru a verifica la Prefectura actele prin care cunoscutul procurator de paduri Maricel Cosor a fost pus in posesie. Verificarea parlamentara vine dupa ce inginerul Ghita Raduta de la Ocolul Silvic Soveja a sesizat in luna martie Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii privind o serie de fapte penale privind retrocedarea ilegala a unor suprafete de padure, proprietatea statului, din padurea Ocolului Silvic Soveja, „padure care a apartinut statului dupa secularizarea averilor manastiresti”. Acesta reclama faptul ca „ilegalitatile au fost comise cu participarea activa a instantelor de judecata de pe linga Judecatoria Panciu si Tribunalul Vrancea, prin mijlocirea directa a procuratorilor Cosor Maricel si Cosor Alexandru, prin falsuri consemnate in rapoartele expertilor Eusebiu Martiniuc si Miron Maftei”, precum si prin falsuri in declaratii ale descendentilor unor mari boieri care au avut domenii in Vrancea, respectiv Apostoleanu si Cincu. Reprezentantul Ocolului Silvic Soveja mai spune ca este vorba despre retrocedarea a aproape 6.000 de hectare de padure prin trasferul acestora de la Marasesti, din Lunca Siretului, la peste 100 km, pe suprafete apartinind fostei Case Autonome a Padurilor Statului (CAPS) si unde diferenta de valoare este de zeci de milioane de euro. Concomitent insa cu verificarile Comisiei pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputatilor si DNA a inceput ancheta in ceea ce priveste retrocedarile de padure catre procuratorul Maricel Cosor. Primarul din Soveja, Costel Plesa, a fost chemat ieri la DNA pentru a explica procurorilor cum stau lucrurile in cazul Cosor. “Se pare ca au inceput sa se miste lucrurile, ca nu se mai putea. Eu am facut o plingere la DNA in 2007, chiar la prim-procurorul Daniel Morar. Ei au trimis dosarul la Galati, au inregistrat dosarul si de atunci pina acum nu s-a mai intimplat nimic. Sa dea Dumnezeu sa se intimple ceva, ca ne-am saturat! Am avut la un moment dat 30 de procese cu Cosor. Aici au pus umarul de-a lungul timpului toate persoanele influente din intreg spectrul politic”, s-a plins primarul din Soveja, Costel Plesa. Potrivit oficialilor, pe raza judetului Vrancea mostenitorii familiilor Cincu si Apostoleanu erau indreptatiti sa solicite doar suprafata de 2.771 ha, care se regaseste ca amplasament pe teren si este identificata in mod exact pe hartile silvice, comparativ cu actele de proprietate pina la 1948. Dupa cum se stie, procuratorii Cosor cer in jur de 15.000 de hectare de padure in Vrancea si judetele vecine in contul unor mostenitori ai fostilor boieri si sustin la rindul lor ca sint impiedicati in mod ilegal sa intre in posesia suprafetelor revendicate.
Topul celor mai mari proprietari de padure din Vrancea
un vrincean are, in medie, o suprafata de 0,47 ha de padure pe cap de locuitor, fata de 0,29 ha la nivel national u cu toate acestea, peste 21.000 ha de padure fara paza sint in permanenta supuse taierilor ilegale Aurul verde ramine una dintre resursele cele mai de pret ale Vrancei, insa este in permenent pericol din cauza furturilor si taierilor ilegale, care s-au inmultit in ultima perioada. In plus, procuratorii de paduri au reusit in ultimii ani sa se interpuna pe fir si sa intre in posesia a mii si mii de hectare de terenuri cu paduri, facind practic transferul acestora din proprietatea statului in proprietate privata. Conform unui raport prezentat de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vinatoare (ITRSV) Focsani in cadrul celei mai recente sedinte de Colegiu Prefectural, Obstea de Mosneni sat Tulnici detine cea mai mare suprafata din tara (14.180 ha) dintre obsti. Dintre persoanele juridice, cea mai mare suprafata este a firmei Scolopax SRL – 13.500 ha in zona Poiana Cristei, urmata de Midgard SRL Bucuresti – 1.300 ha in zona Lepsa-Zboina si SC Scala SRL – 800 ha. Firma Scolopax reprezinta un consortiu multinational format din societatea americana „Phemus Coorporation”, apartinind Universitatii Harvard si o firma de consultanta suedeza. Aceasta societate este specializata in achizitionarea de terenuri forestiere pentru exploatarea lemnului si detine paduri in toata tara. Scolopax functioneaza prin Ocolul Silvic Privat „Oreolus”, infiintat in 2010. Dintre persoanele fizice, cei mai mari proprietari sint: Catalin Sion Stan – 1.300 ha in zona Andreiasu de Jos, Maria Ghyka (Mavrocordat) si Mihail Orleanu – 1.300 ha, Gilda Scanteianu – 945 ha la Corbita, Tatiana Apostoleanu si Gheorghe Gussi – 761 ha la Soveja, Panciu si Focsani, Constantin Garboiu – 730 ha la Reghiu, Mera, Andreiasu, Poiana Cristei si familia Buttu Nicolae, Dimitrie, Alexe si Ana – 1.500 ha in total. Garboiu si Gilda Scinteianu fac parte, se stie, din categoria procuratorilor care reprezinta interesele unor familii de fosti boieri. Suprafata fondului forestier national din Vrancea este de 183.924 hectare, reprezentind 40% din suprafata judetului. In Vrancea revine in medie o suprafata de 0,47 ha pe cap de locuitor, fata de 0,29 ha la nivel national. Pe comune, situatia suprafetelor de padure pe cap de locuitor este astfel: Nistoresti (78 ha), Tulnici (5 ha), Andreiasu de Jos si Nereju (3 ha), cele mai mici suprafete inregistrindu-se la Panciu, Slobozia Ciorasti, Adjud, Odobesti, Balesti, Sihlea si Tataranu, iar citeva localitati sint aproape lipsite de vegetatie forestiera (Ciorasti, Golesti, Gugesti, Maicanesti, Focsani). Cea mai mare suprafata de padure din judet este proprietate privata a asociatiilor – 64.700 ha, urmata de proprietatea publica a statului -60.700 ha, proprietate privata a persoanelor fizice – 38.000 ha si proprietate privata a persoanelor juridice – 15.800 ha. Fondul forestier din Vrancea este administrat prin ocoale silvice de stat (Focsani, Dumitresti, Soveja, Panciu – Valea Caregnei si ocolul experimental Vidra) si ocoale silvice private (Naruja, Zabala-Nereju, Tulnici, Oriolus, Obstea Tulnici).
Hotii taie din padurile nepazite
Potrivit Codului Silvic sint obligatorii administrarea, precum si asigurarea serviciilor silvice la toate padurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice. In acelasi cod se stipuleaza ca proprietarii de paduri sint obligati sa asigure paza padurii impotriva taierilor ilegale de arbori, a furturilor si a distrugerilor. Conform reprezentantilor ITRSV, in ultima perioada au luat amploare taierile ilegale de arbori in suprafetele de padure ce apartin persoanelor fizice. Din cauza situatiei materiale precare, acestia nu au solicitat asigurarea serviciilor silvice, inclusiv paza padurii, cu o structura silvica autorizata. Astfel, o parte din suprafetele de padure sint amenintate cu defrisarea. „In ceea ce priveste administrarea padurilor din raza judetului, la aceasta data un procent de 11,6%, adica 21.410 ha padure, proprietate privata a persoanelor fizice, nu au paza asigurata cu o structura silvica autorizata. Datorita faptului ca reconstituirea, in baza legilor fondului funciar, a dreptului de proprietate asupra padurilor s-a facut fara a fi reglementata si obligativitatea administrarii acestora, s-a ajuns in aceasta situatie, adica la peste 21.000 ha de padure fara paza asigurata, fiind in permanenta supusa sustragerilor de material lemnos. Multi dintre proprietari au decedat sau au domiciliul stabil in alte localitati decit cele in care au fost pusi in posesie, fapt ce favorizeaza furtul de arbori din proprietatile lor”, se arata in raportul semnat de Alexandru Lefter, inspectorul sef al ITRSV Focsani. Zonele cele mai vulnerabile in ceea ce priveste taierile ilegale de arbori si sustragerile de material lemnos sint pe raza comunelor Cimpuri, Mera, Ruginesti, Timboiesti, Bolotesti, Virtescoiu, Brosteni si Soveja. Reprezentantii ITRSV sustin ca au urmarit sa limiteze taierile ilegale de arbori, prin controale de fond si a circulatiei materialelor lemnoase, in baza protocoalelor incheiate cu politia si jandarmeria si in colaborare cu personalul silvic din cadrul Directiei Silvice Vrancea.
