CORUPTIE…Cazul Motas de la Bârlad, tras la indigo cu cel al Alexandrei, a fost îngropat dupã ce a fost cercetat initial de “marele” politist Bejinaru
SEMNE DE ÎNTREBARE…Cazul de la Caracal demonstreazã falimentul institutiilor statului român care se ocupã de siguranta cetãteanului si demascã caracatita interlopilor care au acaparat institutii de fortã, precum Politia sau Parchetul. La Caracal, în România anului 2019, o fetitã a fost omorâtã dupã ce si-a anuntat de trei ori rãpirea, la 112. Numai cã sistemul, modernizat cu milioane de euro, nu a fost în stare sã o gãseascã la timp. De-a lungul ultimilor ani, judetul Vaslui s-a confruntat cu zeci de cazuri “Alexandra”, care au arãtat incompetenta sistemului, în toatã splendoarea sa. Cel mai elocvent în acest sens este cazul Adrianei Motas din Bârlad, o adolescentã de 17 ani, care din 2013 nu se mai stie nimic de ea. La fel ca la Caracal, si pãrintii Adrianei au primit, dupã disparitia fetei lor, mai multe mesaje si telefoane anonime prin care erau anuntati cã aceasta a plecat în strãinãtate. Cazul, initial, a ajuns pe mâna sefului Biroului de Investigatii Criminale din cadrul Politiei municipale Bârlad, Cãtãlin Bejinaru Manoilã, însã cercetãrile fãcute de echipa sa nu au dus nicãieri. Politistul Bejinaru era « ocupat » sã cultive relatiile cu prietenii sãi interlopi, care-l crediteazã cu suma de 50.000 de euro. Dosarul Adrianei Motas zace si acum prin sertarele procurorilor vasluieni, care nu reusesc sub niciun chip sã facã luminã. Credeti cã asta i-a împiedicat pe cei care s-au ocupat de caz sã batã în retragere? Nicidecum, ba din contra! Cu acest dosar atârnându-i în bilantul activitãtii profesionale, Cãtãlin Bejinaru Manoilã a candidat pentru postul de comisar sef al Politiei Vaslui si culmea, a si câstigat. Nu a contat nici mãcar faptul cã acesta avea legãturi strânse cu lumea interlopã din Bârlad, de la care s-a împrumutat de câteva zeci de mii de euro, conform propriei declaratii de avere. A fost cercetat de DNA, iar procurorii de acolo au disjuns o parte din dosar la Parchetul local, unde s-a musamalizat totul. Jurnalistii de la cotidianul nostru, care au demascat afacerile acestui politist corupt, au fost târâti prin tribunale. Pentru a ne intimida, acesta, împreunã cu procurorii care i-au albit dosarul, ne-au pus sub ascultare telefoanele sase luni, în loc sã se ocupe de cazul Adrianei Motas sau de alte dosare grele, care asteaptã rezolvare. Iatã câteva exemple! Cazul lui Mãdãlin Giuliano Tibuleac, rãpit de pe strãzile Vasluiului în urmã cu un an, cazurile celor patru femei, care la începutul anilor 2000 au fost gãsite moarte prin pãdurile din judet dupã ce au iesit la autostop, sau cazul lui Constatin Fântânaru, criminalul de la Poienesti care dupã ce si-a ucis nevasta s-a fãcut nevãzut timp de trei zile sfidând autoritãtile. În timp ce-si suna fiica, care se afla în spital si se zbãtea între viatã si moarte, de la loviturile de cutit pe care i le-a aplicat, STS si procurorii se chinuiau sã-l localizeze, trimitând politistii sã-l caute în cu totul altã parte fatã de locul unde se ascundea. Faptul cã procurorii si mascatii pot sã târascã un copil în vãzul tuturor, asa cum s-a întâmplat cu Sorina, dar nu pot intra în curtea unui pedofil pentru a salva viata unui copil este un lucru de neiertat. Jandarmii, ca si la Pungesti, fac scut în fata casei criminalului si se încaierã cu oamenii care, marcati de suferinta celor douã familii ce si-au pierdut copiii, vor sã intre înãutru si sã-l linseze pe criminal. E strigãtul lor de neputintã, fatã de lasii care în loc sã intre, la 3:00 dimineata, în Casa Ororii, au stat ascunsi de frica unor câini. Lasitatea fortelor de ordine s-a vãzut la Pungesti, când au bãtut bãtrânii care protestau împotriva Chevron. Acum acestia îsi etaleazã muschii la televizor, dând impresia cã pãzesc de furia lumii un criminal care trebuie omorât cu pietre în Piata Civicã.
La sfârsitul sãptãmânii trecute, o adolescenta eroinã din Caracal a dispãrut. A sunat de 3 ori la 112 sã spunã cã a fost rãpitã dupã ce iesise sã facã autostopul, iar individul o tine captivã într-o casã veche, aparent pãrãsitã. Alexandra Mãcesanu a avut curajul ca, fiind captivã în casa unui maniac, sã sune la 112 si sã anunte autoritãtile statului, în spetã politia, cea care este finantatã de stat pentru a ne proteja. Desi adolescenta eroinã a dispãrut miercuri, 24 iulie, iar familia ei a anuntat disparitia ei în seara aceleiasi zile, nimic nu s-a fãcut. Informatia a urmat un traseu sinuos între institutii, care acum se chinuie sã explice interventia tardivã care a dus nu doar la disparitia minorei ci si la violarea si tortura ei. E un caz monstruos, cu un criminal în serie, suspectat cã a mai omorât câteva tinere.
Caz tras la indigo ca cel al Alexandrei: Adriana Motas, adolescenta din Bârlad, dispãrutã de 6 ani
Un caz care a ridicat multe semne de întrebare, si care se aseamãnã izbitor de mult cu cel de la Caracal, este cel al Adrianei Motas, adolescenta din Bârlad care pe 5 martie 2013, pe când avea 17 ani, a dispãrut de acasã. Principalul suspect în acest caz a fost medicul Octavian Marcu, chirurg în cadrul Spitalului “Elena Beldiman” Bârlad, care se pare cã avea o relatie extraconjugalã cu minora. La fel ca în cazul Alexandrei, si pãrintii Adrianei au primit mai multe telefoane anonime, prin care erau anuntati cã fiica lor a plecat în strãinãtate. Si prietenul acesteia, Stefan Tofan, a primit un mesaj misterios, prin care era anuntat cã totul este bine. “ Puf nu fi supãrat. Am plekat sã te acoper pe tn. Sunt bn la Buc lucrez la un club. Ast e tel la colega mea. Vb cu mama si zi cã mã întorc când se terminã tot. Adina”. În urma verificãrilor efectuate s-a stabilit cã mesajul a fost trimis de pe o cartelã cumpãratã si activatã în luna decembrie 2012 si utilizatã o singurã datã (pentru acest mesaj). În telefonul de pe care s-a trimis SMS-ul nu au mai fost introduse si alte cartele, dar se stie cu certitudine cã mesajul a fost trimis din Bârlad, de unde a fost si achizitionatã. Oamenii legii au crezut cã SMS-ul a fost scris de minorã, deoarece a folosit acelasi stil de redactare si în alte mesaje expediate înainte de disparitie.
Dosarul a ajuns initial pe biroul sefului de la Investigatii Criminale Bârlad, Cãtãlin Bejinaru Manoilã, care a cercetat cazul mai multe luni, fãrã niciun rezultat. Era si normal, acesta fiind prea ocupat cu interlopii cu care familia sa fãcea afaceri. Chiar în declaratia sa de avere apare cã acesta a împrumutat bani de la o grupare de interlopi destul de periculoasã, cu multiple dosare în lucru la DIICOT. Dupã un an de la disparitia Adrianei, procurorii vasluieni au dispus clasarea dosarului în care medicul era cercetat pentru omor, iar mai târziu Bejinaru ajunge sef la Politia Vaslui.
Seful politistilor vasluieni, comisarul Cãtãlin Ioan Bejinaru Manoilã, dator vândut interlopilor bârlãdeni
Un caz care a socat opinia publicã vasluianã este cel al comisarului Ioan Bejinaru Manoilã, fostul sef al Biroului de Investigatii Criminale din cadrul Politiei Bârlad, ajuns, între timp, seful Politiei municipiului Vaslui. Acesta a luat 50.000 de euro împrumut, fãrã dobândã si cu scandentã în 2028, de la cei mai de temut interlopi din Bârlad, condusi de Marius Cordas. Acesta este individul suspectat cã a condus reteaua de „clonatori” de carduri, cu care s-au scos sume imense, de peste 42 de milioane de euro, din conturile clientilor bãncilor din SUA si Oman, caz peste care s-a pus batista pe tambal. Actiunea a fost dirijatã chiar de FBI, anchetatorii din SUA s-au deplasat la Bârlad pentru a investiga acest mega furt. Dar totul s-a stins ca prin minune si ancheta nu s-a mai finalizat. Dovada cã politistul lua bani cu împrumut de la interlopi a apãrut chiar în declaratia sa de avere din anul 2014, dar nu a atras atentia celor de la SIPI (n.r. serviciu de protectie internã din Politie). De asemenea, investigatiile fãcute de cãtre procurorii DIICOT au scos la ivealã faptul cã Marius Cordas a investit chiar în afacerile de familie ale politistului Bejinaru, mai exact, în strandul administrat de sotia acestuia. Procurorii DIICOT au precizat cã “Banii proveniti din infractiuni sunt investiti de cãtre Cordas Marius Ioan în imobile si terenuri cumpãrate pe numele altor persoane. În municipiul Bârlad, judetul Vaslui, acesta detine proprietãti prin intermediul interpusilor. (…) Parte din sumele de bani, numitul Cordas Marius Ioan i-a investit în Complexul de agrement (Strand) din municipiul Bârlad”, au precizat procurorii DIICOT. Strandul din Bârlad era si în 2014 si este si acum administrat de Întreprinderea Individualã Bejinaru-Manoilã Irina-Alina, sotia comisarului sef Cãtãlin Bejinaru-Manoilã. Ancheta în acest caz nu a fost finalizatã nici pânã la aceasã datã, fiind preluatã de FBI, faptele fiind sãvârsite pe teritoriul altor tãri. În schimb DNA Iasi l-a anchetat pe Bejinaru, pentru fals în declaratii si santaj, dar dosarul, usor-usor, a fost disjuns si ulterior îngropat. Cu alte cuvinte un politist nu are nicio problemã sã împrumute bani de la interlopi. Mai mult, pentru cã am avut curaj sã scrtiem despre aceste fapte ale politistului, acesta ne-a dat în judecatã pentru calomnie si culmea, într-o primã instantã câstigã, arãtând cârdãsia judecãtorilor cu politistii corupti, dar si a procurorilor, care l-au scos de sub urmãrire penalã.
Criminal în serie si în judetul Vaslui, nedescoperit de aproape 20 de ani
Dacã adolescenta din Caracal nu reusea sã sune la 112 si sã-si anunte rãpirea, probabil ea ar fi fãcut acum parte doar dintr-o statisticã înfiorãtoare care spune cã anual, în jur de 400 de copii dispar din România. Fata ar fi fost la ora actualã doar încã un numãr al acestui bilant, iar criminalul în serie ar fi scãpat basma curatã. Asa cum s-a întâmplat cu criminalul în serie, care la începutul anilor 2000 a cutremurat judetul Vaslui cu faptele sale. La fel ca în cazul Alexandrei, acesta îsi alegea victimele din rândul femeilor care fãceau autostopul. Dupã ce le omora prin strangulare sau sugrumare, acesta le abandona în pãdurile din judet. Marcela Tomozei, în vârstã de 29 de ani la acea vreme, plecase din Tecuci cu o masinã de ocazie. Aceasta a fost gãsitã decedatã pe un câmp de lângã Bârlad. Maria Bâru, o femeie în vârstã de 46 de ani din judetul Bacãu, venise la o sorã de-a ei din judetul Vaslui, cu autostopul. A fost omorâtã si abandonatã într-o pãdure de lângã Costesti. Un destin la fel de tragic a avut si Safta Ciubotaru, în vârstã de 30 de ani, care venise de la Bârlad la Vaslui, cu o masinã la ocazie. Trupul ei a fost gãsit fãrã suflare în aceeasi pãdure. Patru ani mai târziu, o altã femeie pe nume Mioara Manea fusese ucisã, iar trupul ei abandonat într-o pãdure de lângã Husi, dupã ce iesise la ocazie. Desi au trecut aproape 20 de ani de la aceste oribile crime, autorul lor nu a fost prins nici la aceastã orã, acesta fiind în continuare în libertate.
Minor rãpit de pe strãzile Vasluiului, de negãsit de mai bine de un an
Anul trecut, o rãpire ca în filme zguduia linistea municipiului Vaslui. În timp ce era cu tatãl sãu în masinã, în zona Crucii Gãrii din oras, Mãdãlin Giuliano Tibuleac a fost rãpit de douã persoane strãine. Tatãl bãiatului a povestit cã în ziua respectivã se oprise la un bar din apropierea locului în care a avut loc rãpirea, pentru a bea o cafea. A plecat cu câteva clipe înainte ca cei doi rãpitori sã-i prindã în acea locatie, astfel cã au fost opriti în trafic. Tatãl minorului spunea cã nu a reusit sã vadã mare lucru, pentru cã a fost strâns de gât în timp ce copilul era scos din masina sa si dus în alta, de culoare albã. A reusit sã se elibereze si a demarat în trombã, dar nu a mers decât o foarte scurtã distantã. A întors capul spre bancheta din spate unde era copilul si atunci a vãzut cã acesta dispãruse. A oprit si a sunat apoi la 112 dupã ajutor. “Pur si simplu am fost opriti în trafic. M-au urmãrit si au stiut exact ce am fãcut. Am fost la un bar, am bãut o cafea si dupã ce am plecat de acolo, au venit si ne-au iesit în fatã. Cred cã au ajuns târziu la bar si nu ne-au mai gãsit acolo. În momentul în care am fost atacat, au vorbit în francezã. Sunt francezi amândoi si i-am recunoscut în pozele de la Politie. Cu sigurantã au fost pusi de femeia cu care am copilul”, a spus tatãl lui Giuliano, imediat dupã rãpire. Cu toate informatiile oferite de bãrbat, cu toti martorii care au vãzut incidentul, cu toate cã în intersectia respectivã erau mai multe camere de supraveghere, rãpitorii nu au fost prinsi, iar minorul este si acum dat în urmãrire internationalã.
STS-ul a dat rateuri si la Vaslui, în cazul criminalului de la Poienesti
INCOMPETENTI…Atunci când vine vorba de prinderea criminalilor, tehnica folositã de serviciile speciale dau chix. O aratã cazul de la Caracal, unde telefonul de pe care a sunat Alexandra nu a putut fi localizat de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, o aratã si cazul lui Constantin Fântânaru, criminalul din Poienesti, care în toamna anului 2015 si-a cãsãpit sotia cu mai multe lovituri de cutit, sub privirile îngrozite ale fiicei lor în vârstã de 16 ani. Dupã ce si-a omorât nevasta, Fântânaru a fugit într-o pãdure de la marginea satului, unde a stat ascuns aproape 3 zile. Pe urmele lui au fost trimisi peste 50 de politisti si jandarmi, ajutati de unitãti canine. Mai mult, pentru cãutarea criminalului au fost folosite resursele celor de la STS, care încercau sã localizeze telefonul criminalului, ce-si permitea luxul sã-si sune una din victime. Si atunci se vorbea de celebrele felii de pizza, de releele de telefonie mobilã, care trebuiau sã localizeze semnalul de pe telefonul acestuia. Chiar si asa, criminalul de la Poienesti s-a dovedit, la acea vreme, foarte greu de prins. La un moment dat, tehnologia de urmãrire a semnaului arãta cã acesta este undeva în zona releelor care acoperã satul Cãntãlãresti, apoi la Fâstâci, ca o zi dupã sã figureze la intersectia releelor din comunele Bogdana si Bogdãnita si el era bine mersi, ascuns într-o râpã de lângã Poienesti. La acea vreme se discuta chiar despre aducerea unei autospeciale a Departamentului de Operatiuni Speciale Bucuresti, care ar fi ajutat mai mult la gãsirea telefonului criminalului, însã pânã s-au pus autoritãtile statului în miscare, criminalul si-a luat zilele, spânzurându-se de un copac, usurând astfel misiunea acestora.
Sistemul public, raiul puturosilor
OPINIE…Cazurile din judetul Vaslui prezentate mai sus, dar si tragedia care a avut loc zilele trecute în Caracal, ne aratã cã în România trebuie fãcutã o curãtenie generalã la nivel de institutii ale statului. Iar cea mai mare gresealã pe care o putem face, zilele acestea, este sã identificãm “parazitii” doar în reprezentantii unui singur partid! Ceea ce s-a întâmplat cu Alexandra dar si cu alti minori pe care statul nu reuseste sã-i gãseascã de ani de zile aratã cã dusmanul acestui popor este chiar statul. Sunt miile de baroni locali, de oameni conectati la comenzi, de hoti cu acte în regulã care conduc si populeazã toate institutiile publice, începând de la scoli, spitale, continuând cu Academia de Politie si terminând cu Parlamentul tãrii. De ei nu scapi pur si simplu, alungând un partid de la guvernare. Vina principalã e a noastrã pentru cã stãm cu capetele plecate si cu buzunarele desfãcute, invitându-i pe acesti paraziti sã bage mânã si sã se serveascã. “Luati, vã rog, încã un impozit, poate vã trebuie sã faceti spitale, încã o accizã la carburant, poate dã Dumnezeu sã avem si noi o autostradã. Hai, luati mai mult, poate vã trebuie sistem informatic mai performant la Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Mai puneti o taxã, mai bãgati mâna în buzunar si mai luati niste bani.” Iar dupã aia ne mirãm cã nu avem nici grãdinite, nici spitale, nici scoli, nici autostrãzi, si nici institutii care ar trebui sã ne protejeze. Normal cã nu avem dacã în loc sã tragem la rãspundere statul, noi ne închinãm la el. Iar obiceiul ãsta ni l-a fixat în mãduva oaselor comunismul, când cu “sã trãiti, sefu’ “ rezolvai toate problemele. Ne va merge mai bine si copiii nu ne vor mai muri cu zile când vom scãpa de docilitatea asta prosteascã fatã de ãstia care au ajuns în functii si îsi bat joc de noi! Nu va mai trece mult pânã când un sindicalist sau un politruc va începe sã zicã iarãsi cã “tragedia de la Caracal ar fi putut fi evitatã, dacã am fi avut mai multi bani”. Nimic mai fals! Problema sistemului public nu este si nu a fost niciodatã subfinatarea. Din contrã, sistemul nostru public este suprafinantat. De asta ne scuipã în cap, de asta se face cã lucreazã, de asta e plin de plagiatori si de iresponsabili. Fiindcã e raiul puturosilor!
