Ultimii doi ani de recesiune economica au avut efecte devastatoare asupra economiei judetului u o firma din cinci s-a desfiintat, iar 3.000 de angajati s-au evaporat instant de piata muncii u economia locala a pierdut in doi ani 235 de milioane de lei, adica aproape 60 de milioane de euro u industria confectiilor, cel mai dezvoltat segment al economiei judetului, s-a redus la jumatate, in timp ce investitiile straine lipsesc aproape cu desavirsire u politizarea excesiva a institutiilor statului a avut un cuvint greu de spus in lipsa de dezvoltare a judetului u ministrul Finantelor vine astazi la Focsani pentru a lua pulsul economiei judetului.
Economia Vrancei s-a prabusit de la declansarea recesiunii, deoarece nu a avut nici un punct de sustinere. Daca alte judete au fost salvate de derularea unor afaceri de succes, cum este cazul Dacia în Arges, în Vrancea nu exista nici un domeniu capabil sa aduca încasari consistente la bugetul statului. Rezultatele economice foarte slabe din ultimii ani se datoreaza, pe de o parte, faptului ca judetul nostru s-a bazat, în cea mai mare parte, pe banii primiti de la bugetul central. Pe de alta parte, politizarea excesiva a institutiilor de la nivel judetean nu a stimulat dezvoltarea mediului de afaceri, cu exceptia afaceristilor de partid.
Datele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) arata ca Produsul Intern Brut (PIB) din Vrancea a scazut în 2010 cu 235 milioane lei în comparatie cu 2008, anul de boom economic care a precedat criza. La sfîrsitul anului 2008, valoarea PIB-ului local era de 5,555 miliarde lei. Doi ani mai tîrziu, suma s-a diminuat la 5,320 milioane lei. Cele mai proaste rezultate ale economiei judetului s-au înregistrat în 2009, primul an de recesiune, atunci cînd PIB-ul a fost de 5,232 miliarde lei. Specialistii CNP estimeaza ca usoara crestere de anul trecut va continua si în acest an, cînd economia judetului ar trebui sa duduie mai ceva ca în 2008 si sa produca in jur de 5,6 miliarde lei. Aceasta crestere poate fi însa înselatoare, daca ne raportam la cresterea reala a PIB, care reprezinta rata de crestere a PIB, ajustata cu rata inflatiei. Practic, inflatia poate anula efectele cresterii economice. Astfel se explica faptul ca din ultimii cinci ani, economia judetului a fost pe minus in trei. În 2006, PIB-ul real din Vrancea a înregistrat un salt de 14,7%, în 2007 a scazut cu 2,3%, dupa care a crescut din nou în 2008, cu 4%. Primul an de criza economica a adus o diminuare reala a PIB de 9,5%, în timp ce în 2010 scaderea a fost de 2,7%.
3.000 de angajati au iesit din cîmpul muncii
| Ultimele informatii date publicitatii de Institutul National de Statistica (INS) în luna februarie arata ca în interval de doar un an numarul salariatilor s-a redus cu aproape 3.000 de persoane. Daca în februarie 2010 erau 55.298 salariati în Vrancea, un an mai tîrziu numarul acestora a scazut la 52.493. Cele mai multe persoane lucreaza în servicii – 31.773, industrie si constructii – 18.638 si în agricultura, vînatoare, silvicultura, pescuit – 2082. La ultima categorie trebuie mentionat ca o mare parte din populatia din mediul rural munceste fara forme legale de munca. În februarie, slariul mediu lunar se ridica la 1.005 lei, în ianuarie la 1.025 lei, în timp ce în februarie 2010 salariul net era de 1.089 lei. Cele mai mari venituri au fost obtinute de vrîncenii care lucreaza în servicii. Chiar daca numarul salariatilor a scazut, aceeasi tendinta a avut-o si rata somajului, se mentioneaza în analizele INS, care a folosit ca sursa de informare datele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. În februarie 2010 erau înregistrati 12.178 de someri, dupa care numarul acestora s-a diminuat de la luna la luna pîna la 10.956 de someri în acest an. O explicatie ar fi faptul ca unii vrînceni nu s-au înregistrat pentru a primi indemnizatia de somaj preferînd sa lucreze la negru sau sa plece în strainatate. O alta cauza este aceea ca foarte multe persoane au iesit din sistem dupa expirarea perioadei de acordare a indemnizatiei de somaj.
Peste 20% din firme s-au inchis in ultimii doi ani
| Criza economica si masurile dure de austeritate luate de guvernanti au dus in ultimii doi ani la inchiderea a 20,3% dintre societatile comerciale care erau active in Vrancea la 30 aprilie 2009. La data respectiva, in evidentele Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) erau inscrise 13.365 de firme. Dupa doi ani de criza economica, in Vrancea mai functioneaza 10.641 de firme, cu 2.724 mai putine.Daca luam in calcul ca in fiecare societate era cel putin un angajat, este foarte posibil ca numarul persoanelor ramase fara loc de munca sa fie mult mai mare decit statistifice oficiale. Criza economica s-a resimtit cel mai mult asupra agentilor economici persoane juridice. Astfel, numarul acestora s-a diminuat de la 9.212, cit erau la 30 aprilie 2009, la 6.525 in prezent. Pe de alta, la persoanele fizice scaderea a fost mult mai mica, de la 4.153 la 4.090 in acelasi interval. Una dintre explicatiile “rezistentei” persoanelor fizice este aceea ca unii dintre angajati din sectorul privat au fost nevoiti sa-si infinteze PFA-uri , la presiunea angajatorilor, care au vrut in acest mod sa-si reduca costurile.
Piata confectiilor s-a redus la jumatate
Firmele din domeniu care subcontractau lucrari de la marii jucatori din piata aproape au disparut din cauza crizei economice, spun oamenii de afaceri. „Au rezistat producatorii mari si foarte putin subcontractori. Probabil se va mentine aceasta stare de lucruri, intrucit forta de munca nu prea mai exista. Persoanele disponibilizate fie au plecat, fie s-au recalifcat. Noi am avut momente cind jumatate din productie era realizata de subcontractori. Am avut si 30 de firme cu care lucram, acum mai exista 5 -6 din ele si noi mai lucram doar cu una sau doua. Toata piata confectiilor a scazut cam la jumatate, iar in prezent 80% din ea este reprezentata de marii producatori”, ne-a declarat Laurentiu Tigaieru, purtatorul de cuvint al grupului de firme Rosca din Focsani, unul dintre jucatorii importanti din domeniul confectiilor. Omul de afaceri spune ca societatile din grup au rezistat deoarece sint profilate doar pe export, fiind astfel influentate mult mai putin de masurile fiscale luate, cum ar fi cresterea TVA. In ciuda problemelor puse, criza economica a avut si un efect pozitiv si anume reorientarea partenerilor din UE catre firmele din Vrancea. In 2007, acestia se mutasera in China, unde costurile erau mai mici. Intrarea in recesiune i-a determinat sa ia din nou in calcul tara noastra, care este avantajata fata de gigantul asiatic de distanta redusa si de faptul ca pot fi facute comenzi mici. Grupul Rosca a reusit sa reziste si printr-o reducere
drastica a costurilor, de circa 30%.
Atuurile in fata crizei: anticiparea si reducerea costurilor
Societatile care au anticipat intrarea Romaniei in recesiune si care au reusit sa-si reduca costurile au rezistat, chiar daca piata a avut de suferit. Un exemplu este piata de retail locala, care in afara de criza a avut de infruntat si concurenta lanturilor internationale de hipermarketuri. „Sint citiva comercianti traditionali mai micuti, cu unul –doua magazine, pe care criza i-a terminat, pentru ca si-au descoperit foarte mult afacerile. Criza i-a prins cu credite foarte mari, cu marfa neachitata si cu vinzari slabe. Acest lucru s-a intimplat la comerciantii care si-au gestionat fondurile de la magazin pentru cheltuieli personale. Aveau magazine de 50 metri patrati si nu puteau sa mearga decit cu Tuareg. Au scos bani din firma pentru cheltuieli de imagine, vile, masini scumpe”, ne-a declarat Feliciu Paraschiv, managerul retelei de supermarketuri Paco din Focsani. Comparativ cu anul 2008, vinzarile au scazut cu 10 – 15%, insa societatea a reusit sa-si creasca incasarile prin deschiderea unui nou magazin. Pierderile produse de criza economica au fost compensate de reducerea costurilor. „Am anticipat cum vor fi scaderile de vinzari si cum sa lucram ca sa le contracaram. Astfe, orice fel de cheltuiala a fost luata la mina si verificata. De exemplu, la cheltuiala cu detergentul am analizat de ce un magazin consuma mai mult decit altul si am rezolvat problema. Ca sa putem facem fata crizei am centralizat achizitiile de materiale si, cumparind in cantitati mai mari din acelasi loc, am obtinut preuturi mai bune. Am reusit astfel sa reducem costurile cu 15 -20”, ne-a spus managerul de la Paco. Societatea a reusit din acest motiv sa reziste si falimentelor unor parteneri de afaceri, care au adus, fiecare, pierderi de sute de milioane lei vechi. Feliciu Paraschiv spune ca piata locala de retail a fost constanta in acest an si ca oamenii de afaceri ar trebui sa fie multumiti daca vinzarile se vor mentine in continuare la acelasi nivel.
