DOLIU ÎN ROMÂNIA SI COMUNA VIISOARA Aviatoarea Ruxanda Agache-Mihes, nãscutã în cvomuna Viisoara, judetul Vaslui, recunoscutã între primele femei-instructor de zbor din România si întâia femeie încadratã în Aviatia Militarã dupã al Doilea Rãzboi Mondial, s-a stins din viatã, pe 7 iunie, la vârsta de 91 de ani. Aceasta era numitã „Crãiasa Înãltimilor”, atât pentru frumusetea ei fizicã si moralã, cât, mai ales, pentru curajul si destoinicia ei. Locuia de mult timp la Bucuresti, într-un apartament modest, dar având rude în Viisoara, revenea mereu cu drag sã-si vadã sora si nepotii. Pentru a-i cinsti memoria, oamenii din comunã, împreunã cu primarul Liviu Pîrciu, trag clopotele pentru ea, din ziua decesului si pânã dupã înmormântare, care va avea loc la Bucuresti. Primarul Pîrciu vrea sã aducã în discutia CL Viisoara, cât de repede, executia unui monument în memoria Ruxandrei Agache Mihes. Dumnezeu sã o ierte!
Ruxandra Agache Mihes, care s-a nãscut la 15 decembrie 1927 în comuna Viisoara (pe atunci se numea Bãsesti- fiind parte din raionul Fãlciu), judetul Vaslui, a fost o pionierã a aviatiei românesti. A fost prima aviatoare românã, brevetatã dupã cel de al doilea Rãzboi Mondial, începând zborul la Clinceni, cu instructorul Nicolae Pelin, în 1948. A brevetat direct gradul II, fiind încadratã în aviatia civilã. A zburat pentru AVIASAN (fosta „ambulantã aerianã”) salvând numeroase vieti omenesti. A zburat pentru Aviatia Utilitarã, executând misiuni aviochimice si de transport. A cunoscut mari satisfactii dar si clipe grele, fiind nevoitã de 17 ori sã aterizeze fortat. A zburat peste tot în tarã, timp de 25 de ani, acumulând 8 620 de ore efectiv la mansã, efectuând 26 000 de curse aeriene. A pregãtit, în calitate de instructor, numeroase promotii de elevi aviatori.
Un vis nãscut în Viisoara
De micã a visat sã zboare si a zburat. „Niciodatã nu mi-a fost teamã. Aveam nuci mari în grãdinã si mã urcam în vârful lor, de mã legãna vântul… Înainte de rãzboi era un traseu al aviatorilor, de la Galati la Iasi, chiar pe deasupra satului nostru, chiar peste casa noastrã. Iar zbârnâitul ãla, al avioanelor, glasul motorului, parcã se interfera cu sufletul meu”, a povestit Ruxandra Agache Mihes, într-unul din ultimele interviuri acordate unei televiziuni nationale. Din copilãrie, când urma scoala din Viisoara, se visa aviatoare. „În clasa a IV-a primarã, învãtãtoarea ne-a întrebat ce vrem sã devenim. Când a ajuns la mine, i-am rãspuns: «Aviatoare, doamna învãtãtoare!». Au început copiii sã râdã, sã batã din picioare în dusumea. Apoi, în pauzã, fiindcã stiau cã sunt copil de oameni sãraci, lipiti pãmântului, copiii de oameni bogati au început sã râdã de mine, spunând: «Avion cu motor/ Ia-mã si pe mine-n zbor/ Sã mã fac aviator…».” Anii au trecut, iar pasiunea pentru visul sãu, imposibil pentru unii, s-a accentuat. „Pânã când am nimerit la scoala de Pilotaj Clinceni, în 1947, am rupt sapte perechi de opinci. Întâi am fãcut cursurile teoretice pentru directia aviatiei civile ce se tineau la Politehnicã, la Polizu pe atunci. Când m-am dus sã mã înscriu, erau listele înscrise. Înscrierile se fãceau într-un birou la intrarea din spatele Ateneului Român. Am citit în ziarul Scânteia un anunt mic, dar nu stiam locul în care sã merg. Pânã am gãsit eu locul în care se fãceau înscrierile, listele erau închise. A iesit un comandant aviator, adjutant-sef, în uniformã. Eu eram în stradã si dânsul în usã. si m-a luat la zor…«Ce vii, tovarãsa, sã te înscrii acum? Lista s-a închis! Avem 1.200 de cursanti!» si a dat sã-mi închidã usa în nas, dar nu l-am lãsat pânã nu m-a înscris si pe mine pe listã, cu cernealã rosie, cu numãrul 1.201. L-am apucat de poalele mantalei si nu i-am dat drumul pânã nu m-a trecut pe listã…”, a ami spus atunci Ruxanda Agache Mihes.
Aviatoarea de la 1948
În anul 1947 a urmat Scoala de Pilotaj Clinceni si cursurile teoretice aferente pentru aviatia civilã. Tânãra aviatoare a iesit la „simplã comandã” în anul urmãtor. Era în data de 26 august 1948, prima dintre fete la mansa avionului si printre primii cursanti din cei 80 de colegi. A fos brevetatã ca pilot motorist, pilot planorist si parasutism. Ca pilot instructor în Scoala de Pilotaj Civil Strejnic a pregãtit numeroase promotii de elevi aviatori printre care si pilotul brasovean Kivu Alcibiade. Peste ani, în 2008, fostul elev îi dedicã aviatoarei Ruxandra Agache volumul „INSTRUCTOAREA MEA DE ZBOR”, ca autor al lucrãrii biografice „neromantatã a unei aviatoare cu mare suflet de româncã”. În 1978 s-a pensionat. Dupã 1990 a început sã activeze în ONG-urile cu profil aeronautic, care se înfiintau în acei ani de dupã decembrie 1989, printre care si Fundatia „Erou Cãpitan Aviator Alexandru Serbãnescu”. Aviatoarea Sanda Agache a purtat întotdeauna tricolorul cu dânsa pe care îl desfãsura la manifestãrile nationale, la zilele importante din calendarul militar, la comemorarea eroilor sau în cadrul unor evenimente deosebite ale organizatiilor din domeniul aviatiei, chiar dacã au fost cãteva voci critice la adresa sa care au mâhnit-o profund cu privire la acest fapt si la simtãmintele sale patriotice. „Am iubit zborul, dar si zborul m-a iubit pe mine. Ce pot sã spun când am avut 17 aterizãri fortate, executate toate fãrã vreun avion sau vreun os rupt? Multumesc lui Dumnezeu! Mi-am realizat viata”., este ultima declaratie a acestei femei incredibil d ecurajoase si care acum a zburat la Cer pentru totdeauna. Dumnezeu sã o odihneascã!
Viisoara îi va cinsti memoria!
„Cetãtenii din comuna Viisoara, judetul Vaslui sunt alãturi de rude si familia îndoliatã a celei care a fost Ruxanda AGACHE MIHES , femeia supranumitã „regina cerurilor” nãscutã la data de 15 decembrie 1927 în comuna Viisoara, judetul Vaslui, prima femeie româncã brevetatã dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. Ne mândrim cã o astfel de femeie provine de pe meleagurile noastre. Dumnezeu s-o odihneasca in pace!”, Liviu Pîrciu, primarul comunei Viisoara. Acesta ne-a mai spus cã Ruxandra are rude în sat si cã acestia (nepoti în special, pentru cã sora Ruxandrei a murit la începutul acestui an) au primit de la el condoleante. „Am transmis preotului din comunã sã se tragã clopotul în amintirea ei, toate zilele pânã la înmormântare, inclusiv. Voi face de asemeni o propunere în CL Viisoara pentru a ridica un monument în memoria acestei fiice a comunei care ne-a fãcut cinste prin realizãrile sale în aviatie. Dumnezeu sã o ierte!”, a mai spus primarul Liviu Pîrciu, pentru cotidianul nostru.
