spot_img
spot_img
-1.1 C
Vaslui
24-nov.-2024
spot_img
spot_img

Radiografia unui sector făcut varză!

- Advertisement -

* Războiul salatei *

Recent, într-un reportaj difuzat de ProTV, erau prezentate şi unele secvenţe din Matca. Revoltaţi, câţiva producători, membri ai unei asociaţii agricole, şi-au distrus, în faţa camerelor de filmat, munca lor din acest an, recolta de salată.

Motivul –  marile magazine nu le primesc verdeţurile. Cel mai vehement a fost Florin Ciocan. Salata cultivată în solarul său este verde, gustoasă, dar nu suficient de… înfoiată. Ca s-o aducă la eurostandardele agreate, ar trebui s-o injecteze, forţându-i, astfel, ciclul biologic.

La tarabă, salata verde românească pare a fi uşurică şi cam pipernicită, având în jur de 200 g, în timp ce aceeaşi plantă legumicolă importată din ţările europene cântăreşte de trei ori mai mult.

„Fabrica de legume” de la „kilometrul zero”

Într-una din aceste zile capricioase de început de primăvară, am vizitat „fabrica de legume” – solarul –  unui binecunoscut legumicultor din zonă. Mircea Croitoru este  preşedintele Grupului de producători legume-fructe Matca, asociaţie recunoscută de Ministerul Agriculturii.

În evidenţele sale sunt înscrişi un număr de 487 de membri, care deţin împreună o suprafaţă de 27 de hectare de teren protejat – solarii – şi 267 de hectare cultivate în câmp.

Producţiile medii obţinute la legume sunt bune, peste 70 de tone la roşii, mai mult de 100 de tone la castraveţi şi în jur de 40 de tone la ardeiul gras. În acest an, peste 80 de fermieri din asociaţie vor depune cereri de finanţare comunitară.

Dis-de-dimineaţă, legumicultorul Mircea Croitoru era în „fabrică”. Mare parte din viaţă şi-o petrece aici, în solar. Spaţiul de producţie protejat are o suprafaţă de 1.600 mp. Prima cultură, castraveţi „cornişon”.

După, recoltare, urmează cea de tomate. Totul, ecologic! Prin tot ce face, Grupul de producători de legume-fructe Matca se constituie, practic, într-un manifest pentru sănătatea publică!

„Eu ţin foarte mult la schimbarea culturilor, fără de care nu poţi avea recolte bogate. Din toamnă, îmi pregătesc solul cu îngrăşământ bio”. Mă uit la mâinile lui. Bătucite de-atâta muncă. Îşi exteriorizează un gând:

„De mic copil cultiv castraveţi”. Apoi, continuă: „Nu mă plâng de valorificarea producţiei, eu am contract cu supermarketurile. Cam 70 la sută din recolta realizată de membrii asociaţiei noastre a plecat în afară: în Polonia, Lituania şi Germania”.

Nu stăm la ajutorul social

Legumicultorul din Matca este foarte harnic, este extrem de muncitor. Zi de zi duce o muncă titanică, nu se gândeşte nici la sănătatea lui şi a familiei sale, dar parcă este prea exagerat… Dacă nu are destui bani, se duce se împrumută şi tot investeşte în agricultură.

Mircea Croitoru nu este de acord cu ceea ce spun oamenii politici despre comuna sa: „La Matca e o afacere!” Nu este adevărat. „Nu, domnule, noi muncim, nu stăm la ajutorul social. Dacă s-ar fi muncit în România ca în Matca, vă spun că eram demult peste Germania!”.

Lanţul oportuniştilor

Ajungem şi la preţuri. Până să intre în oala cu ciorbă, leguma produsă în solar îşi dublează preţul! Se „sacrifică” pe altarul bunăstării oportuniştilor! O posibilă explicaţie este oferită de Mircea Croitoru:

Ce se întâmplă? Uitaţi-vă la cine suferă: deopotrivă, consumatorul şi producătorul! Consumatorul, pentru că acea legumă care pleacă din Matca la un preţ, să zicem, de 1 lei sau 2 lei, ajunge să coste dublu la consumator, datorită lanţului de intermediari. (Nu ne ajunge lanţul de hypermagazine, mai întâmpinăm şi salba de intermediari).

Aceştia din urmă sunt şi din comună. De exemplu, un producător individual din comuna Matca nu poate ajunge într-un supermarket. Când se duce un grup şi negociază, supermarketurile cer anumite standarde de calitate şi continuitate în livrare.

Aici, să fiu sincer, trebuie să vedem şi noi problemele noastre, nu trebuie să lovim numai în supermarketuri. Dacă ninge sau plouă nu pot să recoltez legumele pentru a le livra la supermarket!

În concluzie, cei care ne-au condus din ’90 şi până astăzi, nu au avut voinţă politică pentru a ajuta sectorul de legume… care-i făcut varză la ora actuală”!

Hectarul de 90 de mii de euro

Şi totuşi, de ce nu sunt spaţii de depozitare în Matca? În comună, un hectar de teren e mai scump ca la… Bruxelles, ajunge undeva la 80 de mii de euro.

Mai sunt unii care cumpără şi acum, depinde şi de poziţie, dacă-i situat la şosea! Când Grupul de producători a vrut să-şi construiască un depozit pentru legume-fructe, i s-au cerut 90 mii euro! Exagerat de mult!

Depozitul de promisiuni electorale

De câţiva ani buni se tot vorbeşte despre realizarea unor spaţii de depozitare a producţiilor de legume şi fructe în localitate. Numai că, depozitul are o mare încărcătură politico-electorală!.

Eu vă spun sincer, e realitatea n-are ce să-mi facă nimeni nimic! Poa’ să-mi ia doar sapa din mână! Aceste măreţe proiecte vin, din patru în patru ani, numai în perioada ciclurilor electorale, atunci când politicienii îşi mai aduc aminte de noi pentru că au nevoie de voturi… În rest, nu-i mai interesează de noi, producătorii! Sau de traiul vieţii de la ţară!

Mircea Croitoru face o pauză, apoi continuă revoltat, în acelaşi ton: „Guvernanţii au încurajat importul! Au dat subvenţii la roşiile aduse din Turcia sau din ţări care nu sunt în UE!”

Covrigăria din Piaţa de legume

Cu piaţa de legume din Matca e o mare problemă. Liderul producătorilor este profund nemulţumit de autoritatea locală, îndeosebi de Consiliul local. A participat la câteva şedinţe, dar a plecat cu un gust de lămâie.

„La Piaţa de legume se lucrează, dar nu în favoarea noastră, a locuitorilor comunei Matca. Se lucrează în favoarea acelora care au cumpărat acolo terenuri şi-şi fac bussinesul lor. Sunt din consilierii locali, pentru că un cetăţean de rând nu a avut acolo acces”.

„A luat fiecare pe bucăţele şi acuma construieşte, ba unul, magazin de pesticide, ba altul, un bar, ba covrigărie, restaurant…”. Grupul de producători agricoli condus de Mircea Croitoru este un partener recunoscut oficial de minister, care aduce fonduri europene în comună.

„Eu văd grupuri de interese personale ale unora dintre consilieri! Şi mai văd cum înfloresc acele magazine, baruri, restaurante, fix în mijlocul pieţii, în loc să avem şi noi acolo un centru de colectare a produselor agricole realizate de legumicultorii noştri din comună!”.

www.viata-libera.ro

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.