• desi cînd s-a introdus această disciplină în scoală, etnicii locului n-au văzut cu ochi buni situatia, considerînd „că li se strică limba“, acum unii copii din scoală îsi etalează cunostintele la olimpiada natională • cea mai bună elevă din scoală apartine etniei si a încheiat anul scolar trecut cu 9,81 • cea mai grea materie pentru Camelia Lorena Maftei este matematica, la restul fiind de zece pe linie • totusi, dintre toate obiectele, cel mai îndrăgit este engleza • adolescenta, sustinută de profesoara de rromani, speră să termine „relatii internationale“
Învătămîntul nemtean are nenumărate particularităti. Una dintre ele se regăseste la Crăcăoani, localitate în care la scoală se studiază oficial limba rromani. Disciplina se adresează doar copiilor ce apartin etniei si a fost introdusă în urmă cu trei ani ca materie de studiu. Asadar, zi de zi, după orele din programul scolar, 64 din cei 81 de copii înscrisi în scoală rămîn în clasă si studiază un fel de a doua limbă, chiar dacă nu se întîmplă ca ei să meargă în familiile proprii si să o valorifice. „Cînd s-a introdus oficial în scoală limba rromani, acum trei ani, multi dintre romii din sat s-au opus, dar noi am analizat avantajele acestui demers si am stabilit ce se poate învăta organizat. Noi sîntem romanizati sută la sută si am rămas fără traditii, limbă, obiceiuri. E o rusine să nu vorbesti româneste! Acum, copiii care învată rromani la scoală si se duc acasă, nu se înteleg cu părintii lor, pentru că acestia nu-si mai cunosc limba. Iar cei care mai vorbesc sau îsi mai amintesc cuvinte, nu le înteleg pe cele învătate în scoală, pentru că ei au folosit un dialect. La noi în sat mai sînt doar trei bătrîni care vorbesc limba rromani. Ceilalti adulti cred că e o rusine! Introducînd această disciplină de studiu în scoală, am devenit o apropiată a copiilor, sîntem cu totii prieteni. În rezolvarea problemelor noastre ne bucurăm si de sprijinul mediatorului social, Claudia Maftei, care ne este de un adevărat folos. Nu de putine ori am avut probleme din partea rromilor, care au considerat că limba studiată de către elevi în scoală le strică limba lor, vorbită sute de ani. Dar ce învătăm noi aici este o limbă internatională, vorbită de toti rromii, fie ei din Rusia, din Bulgaria, Ungaria, Serbia sau România“, a declarat Paula Antohi, profesor de limba rromani.
Camelia, o rromă aproape de zece
Mîndria Scolii Crăcăoani este eleva Camelia Lorena Maftei, din clasa a VIII-a, care se dovedeste a fi un copil de exceptie. Pentru copilă, limba rromani este ca oricare altă disciplină, cu exceptia matematicii, care nu prea îi este în gratii. În rest „zbîrnîie“ la toate, desi marea ei pasiune este engleza. Ca o recompensă pentru munca sa la limba engleză, în octombrie anul trecut a mers în Austria, împreună cu profesoara Ciupercă Anca, cu care studiază această disciplină. Fetita beneficiază, alături de alti 16 colegi din scoală, de o bursă în valoare de 2.200 de lei pe an, din partea Asociatiei Nationale a Rromilor. Recompensa se acordă elevilor cu rezultate foarte bune la învătătură, mereu cu media zece la purtare si fără absente în catalog. Camelia este în al doilea an de bursă. Despre experienta din Austria are doar cuvinte de laudă: „Am fost în Austria în cadrul unui proiect pe teme de ecologie. Am participat împreună cu doamna profesoară de engleză la un schimb de experientă, purtat cu elevi si cadre didactice din tările care au iesire la Dunăre. Din tară am fost în total cinci elevi si cinci profesori“, a declarat adolescenta. Pentru toamna aceasta si-a propus să se înscrie la Colegiul „Stefan cel Mare“ din Tîrgu Neamt, acolo unde va fi admisă fără probleme avînd în vedere mediile dobîndite. De altfel, fata ar putea frecventa cursurile colegiului si benefiicind de unul dintre locurile rezervate pentru clasa a IX-a elevilor de etnie rromă. După „Stefan cel Mare“ vrea să ajungă studentă la „relatii internationale“. „Dacă va urma această specializare, va putea deveni o zală de legătură între etnie si restul, pentru toată viata. Continuu va putea face ceva pentru binele tuturor“, a mai spus profesoara Antohi, studentă în anul I la Universitatea „Cuza“ din Iasi, specializarea Stiinte politice.
„Dintre toti, doar căldărarii si-au păstrat limba si traditiile“
Una dintre marile dureri ale rromilor de la Crăcăoani este să li se spună „tigani“, desi stiu că asa le zice lumea. „Cuvîntul «tigan» este foarte deranjant. Noi sîntem rromi, ne-am căpătat această titulatură si e un drept al nostru, cîstigat. «Tigan» înseamnă rău, impur. Trebuie să ne păstrăm dreptul cîstigat pentru că altfel ne-am întoarce în timp. În 1992, în Serbia s-a stabilit trecerea de la alfabetul arab, folosit de noi pînă atunci, la alfabetul latin. Asta s-a întîmplat după numeroase conferinte si sesiuni. Cei mai multi rromi trăiesc în Rusia, apoi Bulgaria, Ungaria si Serbia. Adunati si cu tot cu noi, cei din România, am fi circa 22 de milioane. Cartea de căpătîi a limbii rromani a fost fundamentată de Gheorghe Sărău, prof. univ. dr. la Universitatea Bucuresti. El a organizat si primele cursuri de initiere a noastră, a profesorilor de rromani, la Constanta si Olănesti. În zona Neamt rromii sînt un amalgam de categorii – ursari, căldărari, lingurari. Dintre toti, doar căldărarii si-au păstrat limba si traditiile“, a mai spus Paula Antohi, care speră ca după absolvirea facultătii si a masterului să urmeze o carieră de analist politic. „Vreau să critic ceea ce e de criticat în tara aceasta! Nu voi putea rămîne o viată în învătămînt, cu un salariu de necalificat pentru că nu se poate constitui o normă didactică. Leafa mea este de 430 de ei. Am noroc că stau cu mama si nu am prea multe cheltuieli de suportat“, a mai spus cadrul didactic care a absolvit cursurile Colegiului „Calistrat Hogas“. Revenind la ceea ce face zi de zi cu elevii săi, Paula se întîlneste cu scolarii pe nivel de studiu. Cei mai mici lucrează pe planse. Din al doilea an de studiu, copiii sînt învătati să scrie, iar din al treilea învată gramatică si literatură.
Alfabet cu 48 de litere
Limba se învată pe grupe de nivel de studiu si nu pe vîrstă, copiii, între 8 si 12 la număr, fiind grupati în functie de interesul manifestat fată de materie. „Alfabetul nostru înseamnă 48 de litere, aproape dublu fată de cel al limbii române“, a spus Paula Antohi. Întîlnirea dintre elevi si profesoara lor începe cu salutul – „La cio dives!“ (Bună ziua). Acum trei ani, cînd s-a introdus noua limbă în scoală, inspectorul scolar Costică Alexe a asigurat cîteva manuale pentru elevii din Crăcăoani, care au fost multiplicate pentru a ajunge la toti copiii. Apoi s-a ales varianta cu comandă la o editură în Bucuresti. La supărare ori la bucurie, etnicii din Crăcăoani au aceeasi melodie care îi leagă – „Gelem-gelem“. În traducere, trista melodie aminteste de perioada deportării rromilor, pe vremea lui Antonescu. „Este un cîntec traditional, despre deportarea rromilor în Transnistria, despre masacrarea lor. Tradus, titlul cîntecului înseamnă «Să ne-’ntîlnim/ Să ne-’ntîlnim» si exprimă dorinta lor de a se revedea după tragica experientă. Dacă n-ar fi fost ucise atîtea suflete, plus cei care nu se declară ca etnici, adică circa două milioane în total, România ar avea cam patru milioane de rromi“, si-a încheiat „pledoaria“ profesoara Paula Antohi. Pe 12 aprilie, eleva sa, Camelia Maftei, va merge împreună cu alti doi copii din Crăcăoani la Suceava, la nationala de rromani. Fata a obtinut cel mai bun punctaj pe judet – 95 de puncte din maximum de o sută. Ceilalti colegi au luat 90 si, respectiv, 85 de puncte. La Suceava se vor întîlni 97 de elevi apartinînd etniei, de pe teritoriul întregii tări. Ei vor veni însotiti de 27 de profesori coordonatori.
