DILEMÃ… “Medicul român nu este functionar public! Relatia medic-pacient, bazatã pe vocatie, multã sensibilitate si un profund sentiment de empatie, nu este similarã vreunei evidente contabile si nu are rigiditatea vreunui dosar functionãresc, întocmit în cadrul unui program de lucru fix”, a spus dr. Nelu Tãtaru, ca reactie la recenta dezbatere publicã, lansatã în urma celei de-a doua decizii a ICCJ, prin care s-a pus semnul egal, sub toate aspectele, între un medic, pânã acum detinãtor al unei profesii liberale, si un functionar public.
Revine în discutie în aceste zile, poate mai pronuntat decât în 2014, decizia Justitiei de a încadra, laolaltã, medicii în rândul functionarilor publici. O ultimã decizie a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, datã pe aceastã temã (nr. 19/2015, publicatã în Monitorul Oficial din 5 august 2015), vine sã întãreascã ceea ce, în decembrie 2014, tot ICCJ a stabilit: medicul este un functionar public, pasibil de închisoare, dacã primeste plãti suplimentare sau donatii de la pacienti. Asadar, dupã cum spune Justitia, orice semn de recunostintã a pacientului fatã de medicul care l-a tratat este un act de coruptie din partea medicului. S-a invocat apoi art. 289 din Codul penal, care prevede cã “infractiunea de luare de mitã se comite de un functionar public”, iar pentru sustinerea ideii cã medicul ar fi un functionar public, magistratii ICCJ au subliniat cã “medicul îsi desfãsoarã activitatea în realizarea unui serviciu de interes public” si “medicul angajat cu contract de muncã într-o unitate spitaliceascã din sistemul public de sãnãtate are calitatea de functionar public”, încadrându-i în categoria celor care “exercitã o functie publicã de orice naturã”, la care face referire art. 175 alin. 1 lit. b teza a doua Cod penal.
“Din salvatorul care era privit pânã mai ieri cu condescendentã, medicul român a ajuns acum un functionar amenintat mereu cu puscãria”
“Acesta este, asadar, cadrul legal în care Justitia, în acest moment, aseazã medicul român, cel cãruia i se cere, zi si noapte, indiferent de situatie, indiferent de conditii, sã vinã în ajutorul oamenilor, sã aline suferinte fizice si sã salveze vieti. Din salvatorul care era privit pânã mai ieri cu condescendentã, medicul român a ajuns acum un functionar public, pândit în permanentã de perspectiva puscãriei, dacã un pacient cãruia i-a salvat viata, ar vrea sã îi multumeascã, pentru cã i-a fost sprijin într-un ceas greu. Evident, privitã cu luciditate, situatia trãdeazã trãsãturile unei anumite ostilitãti îndreptate cãtre medici. Luarea, fãrã drept de replicã, fãrã consultarea prelabilã, a statutului lor de profesionsti liberali si încadrarea în categoria functionarilor publici (asigurându-i pe functionarii publici de tot respectul) nu este corectã! Un functionar public, aflat în slujba statului, lucreazã cu dosare, cereri, se ocupã de aplicãrea legii, contabilizeazã date, cifre, situatii, întocmeste procese verbale, oferã informatii cetãtenilor si, foarte important, lucreazã cu un program fix! Ei bine, medicul lucreazã fãrã un program fix; este chemat de acasã, atunci când oameni aflati în suferintã au nevoie de ajutor; medicul îsi face profesia, adaptându-se fiecãrei situatii si fiecãrui pacient în parte si bazându-si întreaga sa activitate pe VOCATIE! Oricine poate fi un functionar public constiincios, dar oare oricine poate fi medic!? Oricine poate fi chirurg, medic de Medicinã de Urgentã, psihiatru, internist sau un alt specialist din domeniu, capabil sã vindece oameni?!”, a punctat doctorul husean Nelu Tãtaru, unul dintre cei mai apreciati medici din judetul Vaslui.
Pacientul are dreptul sã îi fie recunoscãtor medicului sãu, însã, dacã acceptã gestul, medicul este corupt?!
PARADOX Decizia de a asimila medicii categoriei functionarilor publici, desi se pliazã pe Codul Penal, se loveste în total dezacord cu legislatia propriei profesii. Iata de pilda, cât de clar spune art. 375 din Legea privind reforma în domeniul sãnãtãtii din 2006, care prevede cã “profesia de medic este una liberalã si cã “având în vedere natura profesiei de medic si obligatiile fundamentale ale medicului fatã de pacientul sãu, medicul nu este functionar public”. “Mai mult decât atât, art. 34 din Legea drepturilor pacientului prevede cã “personalul medical sau nemedical din unitãtile sanitare nu are dreptul sã supunã pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sã îl recompenseze altfel decât prevãd reglementãrile de platã legale din cadrul unitãtii respective”, dar cã “pacientul poate oferi angajatilor sau unitãtii unde a fost îngrijit plãti suplimentare sau donatii, cu respectarea legii”. Prin urmare, ce se poate întelege? Pacientul are dreptul sã îi fie recunoscãtor medicului sãu, însã, dacã acceptã gestul, medicul este corupt?!”, precizeazã dr. Nelu Tãtaru.
“Nu cred cã e benefic pentru o societate cu mentalitate sãnãtoasã sã transforme relatia medic-pacient într-una pur functionãreascã”
“Tinând cont de toate aceste aspecte, ar trebui sã existe acum o solidaritate publicã fatã de medicii care, în aceste zile, încearcã sã îsi recapete demnitatea, solicitându-si drepturile: salarii decente, conditii demne de lucru, dar si reconsiderarea statutului lor profesional. Medicii nu sunt, asa cum nu sunt în nicio tarã civilizatã, functionari publici, ci sunt exponentii unei profesii liberale. Fireste, nu se exclude din intentia legiutorilor, dorinta de a preveni prin aceastã solutie, cazurile în care unii medici, cu rea-vointã, conditioneazã actul medical de obtinerea unor anumite foloase materiale, dar civilizat si demn este sã nu se suspicioneze o întreagã categorie profesionalã, pentru cã, într-adevãr, mai sunt si medici care uitã de jurãmântul lui Hippocrate. Vorbim de cazuri care trebuie tratate, fiecare, dupã particularitãtile fiecãrei situatii în parte. Nu cred cã e benefic pentru o societate cu mentalitate sãnãtoasã sã transforme relatia medic-pacient într-una pur functionãreascã, rigidã, influentatã de noul cadru legal în care este asezatã, din pãcate, aceastã nobilã profesie. Relatia medic-pacient este una cu totul specialã, bazatã pe compasiune, pe empatie si mult respect! Personal, cunosc sute de oameni care au un medic preferat, care au propriul lor medic de familie, însã nu stiu dacã existã cetãteni care sã aibã câte un… functionar public de care sã se ataseze, pe care sã stie cã se poate baza, pe care îl sunã inclusiv în toiul noptii, pentru a-i cere ajutorul”, a conchis senatorul PNL, dr. Nelu Tãtaru.
