În 12 comune din raioanele Hânceşti şi Ialoveni există peste 30 de morminte, grupuri de morminte sau cimitire ale ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea Basarabiei în care au fost înhumaţi 270 de eroi. Trei dintre aceştia sunt născuţi în Basarabia.
Declanşarea operaţiunilor militare de către Armata Română în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941, precedate de faimosul ordin de zi „Ostaşi! Vă ordon: treceţi Prutul!”, a avut drept misiune eliberarea Basarabiei de sub jugul bolşevic, instaurat la 28 iunie 1940, prin anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru.
S-au dat lupte grele, sovieticii opunând rezistenţă înverşunată, aşa încât abia către sfârşitul lunii iulie teritoriul Basarabiei a fost completamente eliberat. Preţul plătit pentru dezrobire a fost extrem de scump mulţi dintre ostaşii români şi germani şi-au găsit locul de veci pe acest meleag.
Activitatea de identificare, înhumarea şi cinstirea eroilor români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial a demarat chiar în vara anului 1941, patronată fiind de Aşezământului Naţional „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. Pe urme proaspete au fost identificate numele a majoritatea celor răpuşi, iar prin grija autorităţilor militare şi a celor locale eroii au fost înhumaţi.
Iniţial, ostaşii au fost înmormântaţi în funcţie de mersul operaţiunilor militare: în cimitire locale, gropi comune sau morminte răzleţe, pentru ca, ulterior, să se revină, dispunându-se, prin directive ale Aşezământului Naţional, reînhumarea lor în cimitire mai mari sau construcţia unor cimitire speciale de plasă.
Recentele cercetări şi documentele descoperite în Arhiva Naţională a R. Moldova arată noi morminte, grupuri de morminte şi cimitire ale ostaşilor români căzuţi în vara anului 1941 (între 22 şi 26 iulie) şi înmormântaţi în acest spaţiu geografic. Informaţia priveşte 12 sate din plasa Hânceşti, judeţul Lăpuşna (actualmente satele respective sunt în componenţa a două raioane: Ialoveni şi Hânceşti), şi atestă situaţia din vara-toamna anului 1943.
Astfel, în satele trecute în raionul Ialoveni s-au identificat următoarele morminte (în ordine alfabetică):
Comuna Bardăr. Documentele de arhivă arată că în cimitirul din comuna Bardăr sunt înmormântaţi cinci (5) ostaşi români, patru (4) dintre care sunt identificaţi.
Comuna Ruseştii Noi. În comuna Ruseştii Noi sunt înmormântaţi 2 eroi: un locotenent identificat şi un sergent necunoscut.
Comuna Ulmu. Pe teritoriul comunei Ulmu se află înhumat un erou cu gradul de caporal, identificat.
În raionul Hânceşti morminte sunt în mai multe comune, printre care:
Comuna Bujor. În comuna Bujor se află un cimitir al eroilor şi 3 morminte izolate. În cimitir sunt înmormântaţi: ofiţeri -1, sergenţi – 2, caporali T.R. – 2, fruntaşi – 1, soldaţi 12 (din aceştia, opt sunt în morminte izolate).
Comuna Caracui. Pe teritoriul primăriei comunei Caracui sunt înmormântaţi 3 ostaşi, toţi identificaţi.
Comuna Cărpineni. În această comună sunt înmormântaţi 5 soldaţi, dintre care 3 sunt identificaţi.
Satul Cărpineanca. Câte un mormânt există în satele Cărpineanca, precum şi fostele sate Carol şi I. C. Brătianu. Ostaşul înmormântat în Cărpineanca este identificat.
Comuna Lăpuşna. În comuna Lăpuşna 35 de eroi sunt înmormântaţi în cimitirul sătesc, 41 într-o groapă comună cu un ofiţer lângă ei, trei la ferma Lăpuşna iar unul în pădurea Lăpuşna. Identificaţi sunt 23 de ostaşi.
Comuna Leuşeni. Pe teritoriul Primăriei comunei Leuşeni există un grup de trei morminte a trei soldaţi eroi. Toţi identificaţi.
Comuna Negrei şi Bălceana. În aceste comune se găsesc două morminte – unul în satul Negrei „Podoleni” şi unul în satul Bălceana.
Comuna Sărata Galbenă. În comuna Sărata Galbenă exista un cimitir în care sunt înmormântaţi opt ostaşi. Toţi identificaţi.
Comuna Sofia. Pe teritoriul satului Sofia exista două morminte răzleţe şi un cimitir al eroilor în care au fost înmormântaţi doi ofiţeri şi 62 de soldaţi. Din cei 64 înmormântaţi, doi sublocotenenţi sunt identificaţi, la alţi trei soldaţi se cunoaşte doar numele mic, ceilalţi ostaşi sunt neidentificaţi.
Comuna Tălăeşti. Pe teritoriul comunei Tălăeştii Noi existau trei cimitire în tot atâtea sate: Câte un cimitir exista în satele Principele Carol, Tălăeştii Vechi şi Principesa Elena în care erau îngropaţi respectiv, nouă, şase şi trei ostaşi. Toţi identificaţi.
Oraşul Hânceşti. Eroii căzuţi pe teritoriul primăriei or. Hânceşti sunt înmormântaţi în două cimitire şi patru morminte răzleţe, anume:
a) Un cimitir, numit „Cimitirul eroilor”, se află situat în codrii Hânceştilor, la o distanţă de circa 7 km. de Hânceşti, lângă şoseaua naţională ce duce la Huşi, în care sunt înhumaţi 18 eroi în 12 morminte;
b) Cimitirul din or. Hânceşti, aici fiind îngropaţii 31 de ostaşi, toţi identificaţi;
c) Patru morminte răzleţe, ostaşi identificaţi.
În total, în aceste 12 comune din fosta plasă Hânceşti sunt înmormântaţi 270 de eroi ai Basarabiei, dintre care 133 identificaţi şi 137 neidentificaţi.
Din documente se cunosc şi alte date, precum suprafaţa şi data înfiinţării cimitirului, uneori locul amplasării mormântului sau a cimitirului, regimentul din care făcea parte eroul, gradul militar al ostaşului etc. În urma cercetărilor suplimentare, am stabilit locul, anul de naştere şi numele părinţilor la 24 dintre eroii înhumaţi în cimitirul din or. Hânceşti. Menţionăm că trei dintre ei sunt născuţi în Basarabia.
După 23 august 1944, odată cu reinstaurarea puterii sovietice în Basarabia, eroii dezrobirii au căzut în anonimat, mormintele şi cimitirele în care aceştia îşi aveau locul de veci au fost profanate şi distruse, autorităţile sovietice perseverând în barbarism.
Odată cu declararea independenţei R. Moldova, în anul 1991, sub patronajul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor s-au identificat şi amenajat mai multe cimitire sau grupuri de morminte, printre care cele mai importante fiind cimitirele de la Ţiganca, unde au fost înhumaţi 1020 de soldaţi, Cania – 938 de ostaşi, Micleuşeni – 350, Chişinău – 232, Soroca – 455, Tighina – 518, iar numărul celor identificaţi se ridică la circa 6.200 de eroi căzuţi şi îngropaţi în pământul Basarabiei (www.once.ro).
Este evident că la multe sate cu denumiri româneşti, pe care le-am pomenit mai sus, sovieticii le-au schimbat denumirea. Altele au dispărut. Credem însă că mai sunt localnici care cunosc soarta acestor morminte şi ar putea contribui la identificarea lor.
timpul.md
