PROBLEME Anul trecut, productia agricolã a fost cu cel putin 50% mai micã ca în anul 2008, scãderi de efective fiind si în sectorul zootehnic. Pe lângã productia micã obtinutã si calamitãtile – secetã si inundatii – de anul trecut, pretul mic al produselor agricole a afectat veniturile producãtorilor agricoli. Cu toate acestea, în judetul Vaslui s-a însãmântat cu culturi de toamnã o suprafatã mai mare ca în 2009.
Conform datelor prezentate de Directia Agricolã si pentru Dezvoltare Ruralã Vaslui, productiile medii pe hectar obtinute au fost cu 55% mai mici la grâu, cu 62% la rapitã, cu 51 % la porumb si cu 62 % mai mici la floarea soarelui în anul 2009 fatã de 2008. S-a observat si o scãdere efectivelor de animale la nivelul judetului în 2009, fatã de 2008 la numãrul de vaci, porci si cai din cadrul fermelor si o crestere la ovine, caprine, pãsãri, iepuri si familii de albine. Acest fapt a dus implicit la o usoarã scãdere a productiei de lapte obtinutã la nivelul judetului, dar în schimb a crescut chiar si cu 50% productia de lapte de caprã, produs pentru care se pare cã a crescut cererea din partea populatiei. Se observã cresteri de productie la carne de pasãre si ouã, determinate de cresterea efectivelor sau a greutãtilor mai mari la sacrificare.
Teren agricol ar fi… Mai trebuie doar cine si cu ce sã-l lucreze!
Agricultura judetului Vaslui detine un potential agricol de 401.021 hectare, din care 356.157 hectare în sectorul privat (89% – inclusiv terenul celor 280 exploatatii agricole comerciale) si 44.864 hectare în sectorul de stat. O parte din acest teren agricol este detinut de mici proprietari, cu bucãti relativ mici de teren si pe care se practicã o agriculturã de subzistentã, cu o productie sensibil mai micã fatã de cea obtinutã la culturile lucrate pe suprafatã mare. Cât priveste structura terenurilor pe categorii de folosintã, din suprafata de 401.021 hectare teren agricol, 291.316 hectare este ocupatã de teren arabil, 95.800 hectare cu pãsuni si fânete, 11.543 hectare cu vii si 2.362 hectare cu livezi. Ponderea culturilor este reprezentatã de cerealele pentru boabe, care ocupa 53,3% din suprafatã, urmata de plante oleaginoase (rapitã, floarea soarelui, soia) – 19,2%, plante de nutret 11% si 16,5 % legume, cartofi si alte culturi. Evolutia stãrii de vegetatie a culturilor în anul 2009 s-a încadrat în limite normale, atât în perioada de toamnã cât si în primãvarã, însã, de la sfârsitul lunii aprilie, pe toatã perioada verii, s-a instalat fenomenul de secetã pe o mare parte a judetului, afectând foarte mult culturile agricole, mai ales în partea de sud a judetului. Acest fapt a dus la importante scãderi de recolte, cu consecinte deosebit de mari asupra rezultatelor financiare în randul fermierilor, mai ales cã anul trecut singurele despãgubiri acordate nu au fost pentru secetã, ci doar pentru inundatiile Prutului – 200 milioane de lei vechi. Ca si cum acest lucru nu era destul, en-grosistii de pe piata cerealelor si a plantelor oleaginoase au practicat un pret mic de achizitie al produselor, chiar mai mic decât în 2008, lucru care a determinat scãderea veniturilor fermierilor.
Cu toate problemele financiare, record la însãmântãrile de toamnã!
Cu toate cã fermierii s-au confruntat cu probleme financiare cauzate de productiile sub asteptãri si preturile mici de comercializare a produselor, acestia au reusit sã însãmânteze cu culturi de toamnã suprafata de 93.782 hectare, cu 3% mai mult fatã de anul 2008. Raportat la judetele din zona a II-a de favorabilitate, Vasluiul se situeazã pe locul 3 la suprafata însãmântatã cu grâu si pe primul loc la rapitã. O explicatie pentru acest fapt ar fi cã anul trecut s-au mai acordat subventii si ajutoare pentru agriculturã dar si incertitudinea care plana asupra subventiilor de la buget pentru acest an, fie ele pentru achizitionarea motorinei cu pret redus sau pentru contractarea de credite agricole pentru productie cu subventie din fonduri publice, ajutoare încã în vigoare toamna trecutã, dar care nu se stie dacã se vor mai primi pentru culturile de primãvarã. Deasemenea, a crescut numãrul de crescãtori de capre, iepuri de casã si albine, dar acest lucru se datoreazã în mod aproape exclusiv cererii tot mai mari de astfel de produse, atât pe piata internã, dar mai ales pe cea externã. În cazul în care subventiile asteptate nu se vor mai primi sau vor fi reduse, sperantele agricultorilor vasluieni se îndreaptã cãtre un an fãrã secetã.
