S-AU DAT SENTINTELE… Judecãtorii ieseni au pronuntat ieri condamnãrile în cazul clanului Gangal, cel care a speriat toatã Moldova, prin numãrul mare de furturi de animale din Iasi, Vrancea, Vaslui, Neamt, Bacãu sau Galati. Magistratii îi vor obliga pe hoti sã plãteascã despãgubiri cãtre toti cei pãgubiti. Cea mai mare pedeapsã a primit-o Misu Gangal, liderul retelei, care va sta zece ani dupã gratii. Vasluianul Alin Alistar, implicat în retea, a primit trei ani cu suspendare.
La Judecãtoria Iasi, ieri, s-au dat sentintele în cazul retelei mafiote de hoti de animale, care a înspãimântat Moldova. Nouã persoane, printre care si vasluianul Alin Alistar, au primit pedepse cu închisoarea, unii cu suspendare. Misu Gangal, liderul retelei, a primit zece ani de inchisoare, iar fratele sãu, Viorel Gabi, opt ani. Alte pedepse: Florin Gangal – 5 ani, Marius Laurentiu Gangal – 3 ani cu suspendare, Corneliu Bârzu – 12 ani, Dorinel Bârzu – 6 ani, Vasile Aionitoaie – 6 ani, Alin Alistar – 3 ani cu suspendare si Ionut Ungureanu – 4 ani si douã luni. În august 2009, zeci de politisti au efectuat perchezitii si arestãri în lant în judetele Vaslui si Iasi, arestãri care au dus la destructurarea unei retele mafiote de hoti de animale, care actiona în Moldova. Hotii furau din gospodãriile oamenilor orice prindeau, oi, cai vaci si, culmea, câteodatã animalele mici erau transportate cu… motoscuterele. Din probele administrate, a rezultat cã, în perioada septembrie 2008 – august 2009, gruparea a sãvârsit pe raza judetelor Iasi, Vaslui, Bacãu, Vrancea, Neamt si Galati peste 55 de furturi de animale – bovine, cabaline, ovine, dar si atelaje, pe care ulterior le-a valorificat în târguri si la diferite abatoare. Grupul infractional era extrem de bine organizat si actiona „în bandã”, fiecare dintre membrii grupului având sarcini si roluri bine determinate. Acestia stabileau data si locul unde urmau sã actioneze, iar dupã fixarea locului de întâlnire conspirat, se deplasau cu un autoturism sau cu motoscutere spre locatia de unde urmau sã sustragã animale sau bunuri. În mod obisnuit, la o singurã actiune, furau între 2 si 5 animale pe care apoi le scoteau prin grãdinile pãrtilor vãtãmate, conducându-le pe terenuri virane spre pãduri si livezi pãrãsite, unde le legau de copaci. În situatia în care se apropiau de ei persoane necunoscute, membrii grupãrii fie atacau pentru a-si asigura fuga, fie abandonau animalele si fugeau. În acest timp, unii dintre membrii grupãrii asteptau sã vadã dacã proprietarii animalelor sustrase anuntã politia si dacã sunt sau nu urmãriti de autoritãti. Când apreciau cã sunt în sigurantã, luau animalele din locurile în care le lãsaserã si le duceau la târguri sau abatoare pentru a le valorifica.
