CALCULE…Agentia Domeniilor Statului nu mai este de mult, la Vaslui, cel mai mare propietar de teren. Mai are în administrare aproximativ 2.000 de hectare de teren, din care 603 liber de contract. Cei mai mari arendasi de la ADS sunt Prodincom Vaslui cu 329 ha si Horticola SA Puiesti cu 173 ha. Tot de ADS sunt legate sperantele mai multor persoane care nu au fost puse în posesie cu terenurile confiscate pe vremea regimului comunist, însã, din pãcate pentru acestia, mare parte a Unitãtilor Administrativ-Teritoriale nu mai au suprafete de teren disponibile. Ei sperã sã fie împroprietãriti, dupã inventarierea terenurilor, din aceste suprafete
Conform situatiei prezentate pe site-ul Agentiei Domeniilor Statului, la începutul anului 2015, la nivelul judetului Vaslui, agentia mai avea în administrare doar 1953 ha, din care 603 ha erau libere de contract, de pe teritoriul fostelor societãti agricole. Din totalul de 1953 ha din portofoliul ADS Vaslui, public a statului, deci nu pot fi înstrãinate decât în baza unei hotãrâri de guvern, alte 134 ha de teren fiind, în fapt, terenuri neproductive, ori aflate sub lucii de apã, constructii sau drumuri, la rândul lor, neputând face obiectul retrocedãrilor. Alte 603 ha din zestrea ADS, din care 88,16 ha teren arabil, 304,29 ha pãsuni, 1,71 ha fânete, 8,67 ha vii, 11,67 ha pãduri si 136,23 ha livezi au fost, pânã anii trecuti, arendate sau concesionate unor societãti agricole din Laza, Ivãnesti, Fãlciu, Puiesti, Vetrisoaia sau Zorleni, cele mai mari suprafete fiind de 329 ha la Prodincom Vaslui si 173 ha la Horticola SA Puiesti. Totusi, din cauza situatiei juridice a respectivelor societãti agricole, unele fiind deja falimentate, altele, cum este cazul Agromixt SA Oltenesti, aflatã în plinã procedurã de lichidare judiciarã, ADS cautã sã încheie contracte de concesiune sau arendã pentru cea mai mare parte a acestor terenuri care au fost în folosinta societãtilor agricole, cu mentiunea cã pot fi reziliate aceste contracte în cazul în care, conform legii, ADS va fi nevoitã sã retrocedeze terenurile respective. În afara acestor terenuri de pe care statul câstigã bani, în administrarea ADS mai sunt circa 1500 ha, practic jumãtate din suprafata teritoriului unei comune de rang III, în timp ce, pe anexele 29 si 30 a legii 10/2001 privind restituirea în naturã a persoanelor a cãror proprietãti au fost confiscate de regimul comunist, suprafata necesarã ar fi de cel putin 1.000 ha. În conditiile în care, de cel putin 8 ani, practica guvernului, respectiv a ADS, este de restituire în naturã a terenurilor, ocazie cu care s-au fãcut si unele excese din partea autoritãtilor judetene, vezi dosarele fostului subprefect Sergiu Marian, acuzat în trei cauze de abuz în serviciu pentru retrocedãri ilegale, este de asteptat ca, nu peste mult timp, ADS Vaslui sã rãmânã practic fãrã obiect de activitate.
Retrocedãri blocate în 2014
Odatã cu implementarea legii 165/2013, de inventariere a terenurilor la nivelul României în vederea finalizãrii procesului de restituire, în naturã sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, activitatea de retrocedare a terenurilor a fost suspendatã, pânã la finalizarea inventarierei la nivel de UAT a suprafetelor de teren aflate în folosintã. Legea 165/2013 avea rostul de a gãsi modalitatea prin care toti potentialii beneficiari ai legilor de fond funciar sã intre în posesia terenurilor în naturã, în acelasi timp fiind realizatã, în premierã în epoca post-Revolutie, o situatie nationalã a terenurilor disponibile. Din pãcate, implementarea dispozitiilor legii 165/2003 a fost întârziatã din motive obiective, în principal din lipsa personalului calificat în domeniul cadastrului de la nivelul fiecãrei primãri comunale si a costurilor mari pe care le presupunea angajarea de experti pentru inventarierea acestor terenuri. Nici la acest moment, actiunea de inventariere a terenurilor conform legii 165/2003 nu este finalizatã la nivel judetean sau national, acesta fiind si motivul pentru care, în 2014, punerile în posesie a persoanelor îndreptãtite s-au realizat cu dificultate, si doar în urma unor hotãrâri judecãtoresti definitive si irevocabile. Si înainte, pentru ca o persoanã îndreptãtitã la reconstituirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar trebuia sã astepte o perioadã bunã de timp pânã când primea titlul de proprietate care-i conferea dreptul de proprietar a terenurilor. În ceea ce priveste retrocedarea terenurilor din patrimoniul ADS, procedura era chiar mai complicatã. Dupã validarea cererii de cãtre comisia localã de fond funciar, în cazul în care pe teritoriul Uat-ului respectiv nu existau terenuri de aceeasi clasã pentru punerea în posesie, se notificau UAT-urile vecine, pentru identificarea unor suprafete de teren care se pretau retrocedãrii cãtre persoana în cauzã. Dacã si aceastã procedurã esua, din cauza lipsei de terenuri disponibile, cu acordul Comisiei Judetene de Fond Funciar, se trece la înscrierea persoanei respective pe anexa 29 sau 30, pentru despãgubirea în naturã, pe teritoriul altui UAT sau a altui judet, din domeniul statului, administrat de ADS, cu conditia ca agentia sã aibã teren disponibil din aceeasi clasã de folosintã cu terenul revendicat. Aceastã procedurã greoaie, de multe ori întârziatã din cauza obtuzitãtii unor primari prea putin dispusi sã renunte la terenurile din domeniul privat al primãriei, ori a lipsei efective de terenuri de aceeasi categorie de folosintã, a dus fie la nenumãrate procese în instantã, fie la întârzieri foarte mari în retrocedãri, fie, chiar, la abuzuri din partea autoritãtilor locale sau judetene, chiar cei care ar fi trebuit sã asigure respectarea legii.
