LECTIA DE ASTRONOMIE Cometa C/2014 Q2 Lovejoy va fi vizibilã, cu ajutorul unui binoclu, din România începând din noaptea de 20 decembrie pânã în martie 2015, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”. Cometa nu se va apropia foarte mult de Soare si nici de Pãmânt, dar va fi destul de strãlucitoare pentru a fi vizibilã cu ajutorul unui binoclu, iar cea mai bunã perioadã pentru observatiile astronomice este din 20 decembrie pânã în luna martie a acestui an. Cometa Lovejoy se va putea vedea deasupra orizontului sudic, cu ajutorul binoclului, începând cu ora 23.00, în fiecare searã. Cometa va apãrea ca un astru difuz si alungit, iar pozitia pe cer se va modifica de la o zi la alta si este urmãritã atent de astronomii de la Asociatia Astronomicã „Sirius” – UNESCO din Bârlad.
Cometa C/2014 Q2 a fost descoperitã de astronomul amator australian Terry Lovejoy în august 2014 în constelatia Puppis (constelatie din emisfera sudicã introdusã de cãtre astronomul francez Nicolas Louis de Lacaille în secolul al XVIII-lea). Q2 este o cometã cu perioadã orbitalã lungã (de aproximativ 11500 ani). Nu este prima datã când vine în interiorul Sistemului Solar. Deoarece planetele produc perturbatii usoare la aceastã aparitie în Sistemul Solar, orbita ei se va modifica putin, astfel încât în viitor va reveni în aproximativ 8000 de ani. Pentru cei pasionati de astronomie, localizarea cometei se poate face mai usor dacã se cunoaste pozitia pe cer a anumitor stele si constelatii. Astfel, pe data de 1 ianuarie, cometa s-a aflat în dreptul stelei Rigel, a doua stea ca strãlucire din constelatia Orion, între 10 si 15 ianuarie se va afla în dreapta stelei Aldebaran din constelatia Taurus (Taurului, n.r.), iar, între 17 si 20 ianuarie, “hoinarul” spatial va fi vizibil în preajma Pleiadelor, potrivit site-ului Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”. Pe 4 si 5 februarie cometa se va afla destul de aproape de una dintre cele mai strãlucitoare stele din Andromeda, Almach sau Gamma din Andromeda. Cometa C/2014 Q2 Lovejoy are o perioadã de revolutie (efectuarea unei orbite complete, n.r.) în jurul Soarelui de circa 13.000 de ani. Corpul se va apropia cel mai mult de Terra pe 7 ianuarie 2015, la o distantã de 70,2 milioane de kilometri, iar distanta cea mai micã fatã de Soare o va atinge pe 30 ianurie 2015, când se va afla la 192,9 milioane de kilometri. “Pe 7 ianuarie cometa (localizatã în partea nordicã a constelatiei Eridanus) va trece cel mai aproape de Pãmânt la o distantã de 0,47 UA (70 milioane km). Pe 30 ianuarie cometa Lovejoy va ajunge la periheliu la o distantã de 1,29 UA de Soare. Coama cometei are o strãlucire verde provenitã de la moleculele de carbon diatomic (C2) fluorescente în radiatia ultravioletã a Soarelui. În plus cianul (CN) adaugã o luminã violet, dar ochii nostri sunt destul de insensibili la violet. În schimb, coada ionicã a cometei (coada de gaz) este coloratã în albastru. Culoarea provine din fluorescenta ionilor de monoxid de carbon (CO Â). Cometa C / 2014 Q2 produce foarte putin praf (în comparatie cu spectaculoasele comete Hale-Bopp / 1997 si C / 2011 W3). Observatorii ar trebui sã caute cometa consultând diagrama din Foto 2. În primele zile din ianuarie 2015, observatorii ar trebui sã caute cometa care trece prin constelatia Lepus, la sud de constelatia Orion. Cometa Lovejoy C / 2014 Q2 poate fi observatã la circa 13 grade (la miezul noptii) deasupra orizontului sudic. Cei care vor sã încerce observatii vizuale, trebuie sã aibã în vedere cã lumina Lunii interfereazã cu observatiile pentru urmãtoarele douã sãptãmâni (pe 5 ianuarie /ora 06:53 – Lunã Plinã, iar pe 13 ianuarie /ora 11:46 – Luna la Ultimul Pãtrar). Pentru localizarea si observarea cometei prin telescop, trebuie utilizatã efemerida pusã la dispozitie de Minor Planet Center. În luna februarie cometa îsi va continua deplasarea spre nord între Andromeda si Perseu, urmând sã treacã aparent foarte aproape de Polaris la sfârsitul lunii mai, când ar trebui sã aibã din nou o strãlucire foarte slabã”, a precizat prof. Ioan Adam, presedinte Asociatia Astronomicã “Sirius”- Club UNESCO.
