Desi a pierdut alegerile si spunea cã PSD va vota împotriva legii amnistiei, spunând cã “toti cei din coalitie vom vota pentru respingerea definitivã a Legii amnistiei si gratierii si pentru încuviintarea cererilor justitiei. E un prim mesaj cã am înteles ce ne-a transmis electoratul”, Victor Ponta nu se lasã. Unul dintre apropiatii premierului, deputatul Nicolae Pãun, lider al rromilor, initiatorul proiectului de lege alãturi de deputatul Mãdãlin Voicu, a anuntat cã pregãteste un nou proiect de gratiere colectivã, pentru pedepse cuprinse între 1-5 ani. Dacã ar trece de Parlament, noua lege ar lãsa Penitenciarul Vaslui fãrã “clienti”, întrucât 6-700 de detinuti ar fi lãsati sã plece în libertate.
Aproape 300 de detinuti au votat pe 16 noiembrie, la cele douã sectii arondate Penitenciarului Vaslui. Ca si în primul tur, rezultatul a fost zdrobitor în favoarea candidatului PSD, pentru cã Victor Ponta a luat 297 de voturi de la puscãriasii din Vaslui, din totalul de 299 de voturi liber exprimate. Explicatia pentru acest vot masiv pro-PSD a fost simplã: liderii romilor, de comun acord cu Ponta, au introdus un proiect al legii amnistiei, prin care cei cu pedepse mici urmau sã fie eliberati din puscãrie. Desi proiectul a fost respins, liderii romilor, apropiati de Victor Ponta, au pregãtit un nou proiect legislativ, care urmeazã sã fie depus la finalul acestei sesiuni legislative sau în sesiunea care debuteazã în februarie. Referitor la motivul pentru care vrea ca acest proiect de lege sã fie resuscitat, Nicolae Pãun a spus cã premisa pe care s-a construit primul proiect – sistemul de penitenciar este aglomerat – a rãmas valabilã. “Eu cred ca dacã am trecut de alegeri, avem un nou proiect care vizeazã gratiere colectivã pentru pedepse de la 1 la 5 ani, nu pentru amnistie… Eu fac parte dintr-o minoritate, la ei mã gândesc, nu la alte cazuri din Parlament. Sunt în spatele gratiilor 30 000 de persoane care sunt în închisoare. Nu putem caza mai mult de 25.000 de persoane în penitenciare”, a spus Pãun, stiut fiind cã multi dintre detinuti sunt din etnia rromã.
Doi lideri ai rromilor au gândit aceastã lege
Legea amnistiei si gratierii a prins viatã în februarie 2013. Atunci a fost înregistratã la Camera Deputatilor. Initiatori au fost deputatul social-democrat Mãdãlin Voicu si, din partea Partidei Romilor, deputatul Nicolae Pãun. Doi alesi cu state vechi în Parlament: Mãdãlin Voicu este deputat din anul 1996, iar Nicolae Pãun este la al patrulea mandat în camera inferioarã. Cei doi politicieni s-au gândit sã pregãteascã un proiect de lege prin care sã depopuleze închisorile de detinutii condamnati pentru infractiuni minore. În expunerea de motive este invocatã legislatia Europeanã si aglomeratia din penitenciare, initiatorii legii arãtând cã în unitãtile din sistemul penitenciar este depãsitã capacitatea legalã de cazare, în medie cu peste 40 la sutã, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. “Pentru ameliorarea acestei situatii si, în acord cu principiile unei politici penale unitare, o mãsurã posibilã ar fi amnistierea infractiunilor ce nu constituie un pericol social deosebit si gratierea unor categorii de condamnati, care nu au comis fapte penale foarte grave”, se aratã în motivarea proiectului de lege.
