SITUATIE CRITICÃ Stefan Constantinciu, managerul spitalului bârlãdean a semnat de curând contractul pe semestrul II al acestui an cu CJAS Vaslui, dupã o mediere care a avut loc la CNAS Bucuresti, unde a reusit sã obtinã circa un miliard de lei în plus fatã de suma oferitã de CJAS Vaslui. Desi spitalul judetean Vaslui a obtinut partu miliarde de lei în plus de la CNAS, managerul din Bârlad a explicat cã situatia nu este comparabilã între cele douã spitale. Cât despre situatia financiarã grea a spitalului, datoratã unor firme cãpusã (care au luat serviciile externalizate) si a unui management de personal prost gândit, lucruri care vin din anii anteriori, actualul manager s-a eschivat elegant din a rãspunde. Fostul manager, Viorel Petcu, actualmente presedintele Consiliului de Administratie al spitalului bârlãdean, care a fost si el prezent la negocierile de la CNAS Bucuresti, nu a binevoit sã vinã în fata presei locale sã dea explicatii despre contractele pãguboase pentru institutia ce a condus-o, contracte încheiate cu firma de catering a omului de afaceri bârlãdean Dan Dobrovolschi si cu celelalte douã firme de spãlãtorie si imagisticã – care apartin unor subalterni ai lui Dan Dobrovolschi. „Nu e prost cine vinde, e prost cine cumpãrã”, a spus chiar contractantul, dupã cum a recunoscut si managerul Stefan Constantinciu. Concluzia discutiilor avute de Stefan Constantinciu pe marginea contractului cu CJAS Vaslui, pe care l-a semnat la Bucuresti la CNAS, este aceea cã se va merge pe reducerea internãrilor continue si se va creste numãrul internãrilor de zi, pentru care s-au si acordat cei 100 000 de lei în plus la contract. Cât despre faptul cã cineva trebuie sã rãspundã de situatia grea a spitalului din Bârlad nu s-a suflat nicio vorbã!
Sãptãmâna aceasta s-a semnat la Bucuresti contractul cu CJAS Vaslui de cãtre cele douã spitale din judet (Vaslui si Bârlad), care au refuzat initial semnarea contractului cu CJAS Vaslui, pe motiv de subfinantare. Managerului spitalului bârlãdean, Stefan Constantinciu, a mers la mediere la CNAS Bucuresti însotit de Gabriela Danis, directorul medical al spitalului, dar si de Viorel Petcu, fostul manager si actualmenmte presedintele C.A. La Bucuresti s-a obtinut pentru Bârlad, majorarea sumei lunare ce a fost datã de CJAS Vaslui, cu circa 100 000 de lei, în timp ce la Vaslui s-a majorat cu 400 000 de lei., Explicatia pentru ce s-a întâmplat la mediere si cum s-au semnat contractele, a fost oferitã de Stefan Constantinciu si Gabriela Danis, managerii spitalului, în cadrul unei conferinte de presã. „Între cele trei unitãti prezente la mediere la CNAS (Vaslui, Bârlad, Husi), nu a existat niciun fel de diferentiere privind sumele contractate, rezultate în urma discutiilor cu CJAS si CNAS. Sunt sume care reies dintr-o formulã, care duce la o sumã fixã nenegociabilã. Între Bârlad si Vaslui, la spitale mã refer, existã o diferentã de structurã, chiar dacã avem ambele gradul trei, spitalul din Vaslui având un numãr de paturi net superior spitalului din Bârlad. Suma contractatã pentru spitalizarea continuã rãmâne fixã, fãrã discutii. Per total, toate spitalele au pierdut, niciun spital nu a câstigat, spitalizarea continuã pierzând din valoare. Valoarea de 3 700 000 pe care am obtint-o nu este fixã, pentru cã valoarea contractatã pe spitalizarea de zi este variabilã, pentru trimestrul IV, având promisiunea cã se va mai face o rectificare. Pentru cã suma pentru internarea de zi din anii anteriori este micã, am obtinut o sumã de patru ori mai mare în acest an. Practic, singurul loc unde s-a obtinut ceva în plus, a fost la spitalizarea de zi. Ca o concluzie, va trebui sã muncim mult mai mult pentru un buget asemãnãtor celui de anul trecut, va trebui sã fim mult mai rigurosi si fiecare zi sã se termine cu o analizã în special a internãrilor de zi.”, a spus managerul Stefan Constantinciu, care a mai mentionat cã la Bârlad sunt 748 de paturi pentru spitalizarea continuã si 47 de paturi pentru spitalizarea de zi. Bugetul concret pentru care s-a semnat contractul dupã mediere, cu CJAS Vaslui, pentru spitalul din Bârlad este urmãtorul: pentru spitalizarea continuã DRG în valoare de 2 929 589 lei/lunã, care acoperã doar salariile, pentru servicii medicale cronici 537 866 lei/lunã si o valoare de 234 000 lei/lunã pentru spitalizarea de zi, cu amendamentul cã „pentru trimestrul IV se va analiza posibilitatea asigurãrii decontãrii suplimentare a activitãtii de spitalizare de zi efectuate.”, se mentioneazã în procesul verbal încheiat la semnarea contractului.
Se cere implicarea consiliilor locale
„De la CNAS ni s-a spus în felul urmãtor: fãrã implicarea consiliilor locale, fãrã sprijinirea activitãtii medicale, spitalele vor claca si vor muri. Sunt consilii locale în tarã care plãtesc hrana bolnavilor sau asigurã o parte din cheltuielile cu personalul. Am fost întrebati de suma primitã de noi de la CLM Bârlad si când am spus cã 200 000 de lei, au râs cei de la CNAS, li s-a pãrut derizorie. Nu critic, doar vã informez. Referitor la gradul spitalului (primarul orasului, Constantin Constantinescu, a precizat anterior cã acest grad este „o pãlãrie prea mare pentru spitalul din Bârlad” – n.r.), vã precizez cã spitalul din Husi, care este de gradul IV, a pierdut la procentele de referintã circa 15%, find redus undeva la trei sferturi din finanatarea avutã în anii anteriori. Acelasi lucru s-ar fi putut întâmpla si cu Bârladul, dacã ne-am fi pierdut gradul, neputând acoperi cheltuielile cu personalul. Chiar s-a fãcut la CNAS o analizã a personalului si s-a constatat cã suntem subdimensionati, nu avem personal suficient, deci cheltuielile cu personalul nu sunt mari, ba va trebui sã angajãm personal pentru spitalizarea de zi, însã nu o vom face”, a mai spus managerul Constantinciu. La rândul sãu, medicul Gabriela Danis, directorul medical a explicat cã nu numai consiliul local bârlãdean trebuie sã se implice în finantarea spitalului, ci si consiliile comunelor arondate acestui spital, deoarece la internãrile continue doar 40% sunt din Bârlad, restul fiind persoane din comunele arondate.
Problema datoriilor în continuare presantã si neexplicatã
Datoriile mari pe care spitalul bârlãdean le are cãtre circa 150 de firme prestatoare de servicii (bucãtãrie, spãlãtorie, pazã, imagisticã), furnizoare de medicamente si materiale sanitare, au rãmas în aceeasi situatie: neplãtite. Aceste datorii creazã arierate, care de câteva ori au dus la blocarea conturilor unitãtii sanitare bârlãdene, ce s-a vãzut în situatia criticã de a suspenda tichetele de masã ale salariatilor încã din luna aprilie. Referitor la firmele apartinând omului de afaceri Dan Dobrovolschi si salariatilor sãi, Stefan Constantinciu a precizat cã debitul fatã de acestea este unul urias, fãrã însã a se referi la adevãrata cauzã: contractele încheiate de fostul manager Viorel Petcu cu Dan Dobrovolschi au fost fãcute în asa fel încât sumele contractate sã fie „ferme” neputând fi modificate pe perioada contractului. Din surse neoficiale, am aflat cã, în perioada 2002 – 2012 plata pentru mâncare asiguratã era de 11 lei/bolnav/zi – la comun si 7 lei/bolnav/zi – la regim, iar adaosul comercial al firmei de catering era de 100% (adicã încã 11 lei si 7 lei/zi/bolnav). Din 2012, când s-a vãzut cã datoriile spitalului erau foarte mari si când s-a mai strâns „cureaua” la conducta de bani de la bugetul de stat cãtre buzunarele afaceristului bârlãdean, acesta s-a limitat la doar 35% adaos comercial. La spãlatul rufelor situatia a fost la fel. În perioada 2002 – 2012, kilogramul de rufe spãlate costa spitalul 9,1 lei, iar din 2012 costã 6,4 lei, iar acum, s-a dat un discount – costã 5,97 lei. „Noi nu putem suspenda aceste contracte, am ajunge sã plãtim penalitãti si mai mari. Am încercat sã renegociez contractele, dar nu am ajuns la niciun rezultat. Dacã s-ar fi acceptat varianta reducerii de pret, noi nu eram acum în situatia de a nu putea plãti sau marja de platã ar fi fost mai mare. Aici e problema de fapt. În 2009 a analizat si Curtea de Conturi si situatia serviciilor externalizate, dar nu au gãsit nicio problemã. Contractele, ca parametru de timp sunt acum pânã în 2016 si este mentionat de cãtre prestator cã pretul este ferm, deci nu poate fi modificat. Sã stiti cã prestatorul însusi mi-a spus cã <<prost nu e cel care vinde, ci cel care cumpãrã>>, iar dacã mã întrebati pe cine condam pentru asta, nu pot sã vã rãspund”, a spus managerul Constantinciu. De mentionat cã fostul manager Viorel Petcu evitã constant sã stea de vorbã cu presa sau sã explice rationamentul sãu, privind încheierea si semnarea unor contracte atât de pãguboase privind externalizarea serviciilor, care practic au îngropat spitalul bârlãdean în datorii, aducându-l în pragul falimentului. Chiar si celor de la CNAS, unde a fost prezent la mediere, nu le-a rãspuns când a fost întrebat de ce a semnat asemenea contracte pãguboase de achizitie.
