INTERDICTIE Guvernul german vrea sã interzicã exploatarea gazelor de stist cel putin pânã în 2021, din cauza opozitiei puternice a populatiei fatã de metoda fracturãrii hidraulice. „Nu va exista în Germania exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice, în scop comercial, în viitorul apropiat”, a declarat vineri ministrul Mediului, Barbara Hendricks. În Germania existã o opozitie foarte puternicã fatã de fracturarea hidraulicã, metodã care constã în crearea de fisuri subterane în care sunt pompate apã si substante chimice sub presiune, pentru extragerea si captarea gazelor. Temerile sunt legate de poluarea care ar putea fi provocatã de substantele chimice utilizate, în special pânzei freatice. În acelasi timp, la Pungesti, în România, sute de oameni care protestau împotriva gazelor de sist au fost bãtuti si intimidati de jandarmi, mai ceva ca pe timpul Securitãtii, fiind instituitã „zonã de protectie specialã”.
Ministrul Mediului din Germania, împreunã cu ministrul Economiei si Energiei, Sigmar Gabriel, au anuntat la finele sãptãmânii trecute principalele prevederi legislative legate de problema zãcãmintelor de sist. Reprezentantii industriei sustin pe de altã parte cã gazele de sist ar permite reducerea costului energiei din Germania, unul dintre cele mai ridicate din Europa, precum si a dependentei de importuri, mai ales în contextul crizei din Ucraina. Cei doi ministri iau în serios îngrijorarea populatiei, a spus Hendricks, potrivit cãreia protejarea sãnãtãtii si a apei potabile este o prioritate absolutã. În 2021 va fi realizat un raport privind stadiul cunostintelor si tehnologiei existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Pânã atunci, testarea zãcãmintelor de sist va fi autorizatã doar în anumite conditii. Asociatia pentru protectia mediului Bund a calificat proiectul drept un pas mic în directia bunã, dar vrea si interzicea explicitã a testelor. Fracturarea hidraulicã pentru extragerea de gaze din zãcãmintele conventionale, care are loc de 60 de ani în Germania, va rãmâne posibilã în principiu, dar va fi însotitã de reguli suplimentare, de exemplu legate de caracteristicile produselor utilizate.
De fapt, toate proiectele de fracturare conventionale se aflã într-un punct mort, nicio autorizatie nefiind acordatã în ultimii ani. „Dacã aceste planuri se vor concretiza, nu va mai exista productie de gaze naturale în Germania, care va fi dependentã în totalitate de importuri”, a declarat vineri presedintele federatiei producãtorilor de petrol si gaze WEG, Josef Schmid. Germania nu detine zãcãminte importante de gaze, cu exceptia câtorva din nordul tãrii.
„În schimb, avem gaze de sist suficiente pentru asigurarea necesarului energetic al Germaniei pentru o perioadã de 10 ani, poate chiar mai mult”, explicã directorul general al grupului BASF, din industria chimicã, Kurt Bock, un sustinãtor puternic al gazelor de sist. Propunerile prezentate vineri de cei doi ministri social-democrati necesitã acordul conservatorilor din coalitia condusã de cancelarul Angela Merkel.
Ce se întâmplã la Pungesti, Vaslui, în România? Chevron exploreazã dupã gaze de sist, sub protectia jandarmilor!
În timp ce oficialii germani iau în serios temerile populatiei, sefii Guvernului din România se aratã cei mai mari sustinãtori ai Chevron, în ciuda protestelor a mii de români. Cu aproape douã luni în urmã, premierul Victor Ponta s-a aflat sâmbãtã la Vaslui, unde s-a întâlnit cu simpatizantii PSD din zonã, dar i s-a cerut si demisia de cãtre membrii Miscãrii de rezistentã de la Pungesti. , unde compania americanã Chevron a început operatiunile de explorare a gazelor de sist. „Îmi doresc ca România si Vasluiul sã aibã cât mai multe investitii private, pentru cã noi investim din zona publicã, dar n-o sã putem niciodatã din aceastã zonã sã compensãm necesarul de investitii private. În judetul Vaslui 450.000 de oameni au nevoie sã-si rezolve problemele economice si sociale. Îi înteleg pe cei care protesteazã, dar Vasluiul înseamnã mai mult decât atât'”, ar fi spus Ponta. Întrebat dacã ar fi dispus sã meargã la Pungesti, acolo unde Chevron a început deja explorarea gazelor de sist, iar protestele au fost foarte dese, Victor Ponta a spus cã o astfel de vizitã nu se justificã. ‘”Sã merg la Pungesti, ca sã ce? Acolo în general protesteazã niste oameni care nu sunt din Pungesti. Eu am o opinie foarte clarã si anume aceea cã România trebuie sã-si exploreze resursele respectând toate standardele de mediu. Mai am o opinie mai clarã acum, dupã evenimentele la care asistãm cu totii, si anume cã as vrea ca România sã nu depindã de importul din Rusia. Dacã as putea sã-i întreb pe cei care protesteazã, i-as întreba dacã ei preferã sã importãm din Rusia. Mã îndoiesc, totusi, cã am putea avea un dialog foarte rational din acest punct de vedere. Eu nu vreau sã importãm din Rusia, eu vreau sã reusim sã producem în România si sã acoperim nu doar necesitãtile României, ci si pe cele ale Republicii Moldova”, a fost rãspunsul premierului. Adicã, miile de oameni care au protestat si au fost bãtuti de jandarmi în Pungesti nu conteazã prea mult, în timp ce, în Germania, miscãri similare i-au fãcut pe unii ministri sã cearã interzicerea exploatãrii gazelor de sist.
Un om de stiintã american avertizeazã: Vasluiul, în special, România, în general, în pericol!
Doctorul Sandra Steingraber a venit la Vaslui pentru a atrage atentia asupra efectelor nocive ale fracturãrii hidraulice, aducând probe dincolo de orice dubiu, privind poluarea pânzei freatice si a apelor de suprafatã în zonele fracturate. Rezultatele studiilor sale si ale mai multor oameni de stiintã americani sunt foarte îngrijorãtoare si sunt publicate pe mai multe site-uri si în literatura americanã de specialitate, si trag un semnal de alarmã si cu privire la generarea de cutremure si pericolul declansãrii unor cutremure mari în zonele seismice. Sãnãtatea oamenilor si animalelor este tulburatã în mod extrem de periculos de activitãtile de fracturare hidraulicã, iar, nu în ultimul rând, regiunile unde se exploateazã gazele de sist devin zone cu criminalitate crescutã, cu numãr mare de decese în accidente. Sandra Steingraber a spus cã, în SUA, cel mai mare risc privind mortalitatea la locul de muncã este acum în industria exploatãrii gazelor de sist, unde accidentele mortale sunt de sapte ori mai mari decât în orice altã industrie si de douã ori mai mari decât în Politie (se stie cã, în SUA, a fi politist este un risc major). „Tehnica fracturãrii hidraulice a fost inventatã în SUA si s-ar crede cã acolo se stie totul despre efectele ei, dar nu este asa. A fost nevoie de ani de studii si cercetãri pentru a se arãta cu dovezi stiintifice, clare, ce efecte dezastruoase are aceastã metodã de extragere a gazelor de sist. Ca si la dumneavoastrã, în România, companiile care exploateazã gazele prin aceastã metodã sunt foarte secretoase si cu greu am obtinut informatii. Am venit în Pungesti special, din proprie initiativã, deoarece am vãzut ce s-a întâmplat pe 2 decembrie anul trecut si am vrut sã spun celor de aici ce pericole îi pasc”, a spus Sandra Steingraber. Ea a precizat si cã sunt multiple probe care atestã cã fracturarea hidraulicã distruge sãnãtatea oamenilor, contamineazã apa si pânza freaticã, provoacã cutremure, distruge agricultura si animalele.
