Cristina Scortariu (corespondent Vremea Nouã)
COMEMORARE Ceremonial militar si religios la Mãnãstirea Putna. Mii de credinciosi din tarã, dar si de peste hotare, s-au rugat, pe 2 iulie, la mormântul Sfântului Voievod Stefan cel Mare, de la a cãrui trecere la cele vesnice s-au împlinit, astãzi, 510 ani. Sfânta liturghie din curtea Mãnãstirii Putna a fost oficiatã de pe o scenã special amenajatã, de mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan, alãturi de arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, de arhiepiscopul Sucevei si Rãdãutilor, Pimen si staretul Mãnãstirii Putna. Alãturi de înaltele fete bisericesti s-au mai aflat: episcopul Macarie Drãgoi, al românilor ortodocsi din Europa de Nord, doi episcopi din Hotin si Ivano Francov-Ucraina si foarte multi preoti si stareti de la biserici si mãnãstiri din judetul Suceava. Oficialitãtile locale si judetene, în frunte cu prefectul Florin Sinescu, presedintele CJ, Cãtãlin Nechifor, conducerile IPJ, IJJ, SRI, ISU, primarii din Suceava si Putna, alte institutii din judet au depus coroane de flori la mormântul voievodului, iar corala patriarhalã a sustinut un recital cu cântece si poezii dedicate marelui domnitor al Moldovei, Stefan cel Mare si Sfânt. În cuvântul sãu, staretul mãnãstirii, Melchisedec Velnic, a apreciat cã: „Putna este Mecca românilor, este altarul constiintei nationale”.
Arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, a vorbit credinciosilor, dupã slujba religioasã, pe larg, despre personalitatea voievodului Stefan cel Mare si Sfânt. El a accentuat cã voievodul sfânt a avut o credintã nestrãmutatã în Dumnezeu, care l-a ajutat sã conducã poporul spre victorii. „Stefan s-a încredintat lui Dumnezeu si poporului prin sfânta bisericã, a avut grijã sã nu se strecoare trãdãtori între boierii sãi, care sã vândã tara! Iubea credinta, pentru cã fãrã credintã nici poporul, nici tara, nu puteau sã reziste. Nu a dorit sã ajungã la conducere pânã nu a întrebat poporul. Dacã pleca la rãzboi, îi spunea poporului sã tinã post si sã facã rugãciune. Era un om smerit, un astfel de domnitor nu a avut pânã atunci Tara Moldovei si nici dupã aceea… Stefan le spunea rãzesilor cã, dacã mureau în luptã, familiile lor vor fi îngrijite. El se încredea cel mai mult în Dumnezeu si în rãzesi. El nu are asemãnare, de aceea Papa de la Roma l-a numit <<Atlet al lui Hristos>>, pentru cã a oprit înaintarea dusmanului pãgân si a salvat întreaga Europã. Stefan strãjuieste Moldova si acum, pe românii din Bucovina de Nord si din Basarabia, se cuvine ca azi sã-i împletim rugi de multumire, el e viu în ceruri!”, a spus IPS Teodosie. Dupã slujba religioasã, a urmat un program în care a fost evocat marele voievod de cãtre copii din Vicov, în frunte cu preotul paroh. Alãturi de miile de credinciosi veniti îmbrãcati special în straie de sãrbãtoare, oameni veniti din Putna si din împrejurimi, s-au mai aflat grupuri din Chisinãu- Republica Moldova si Cernãuti. Maria Buliga a venit din ÃIasloovãt, special pentru a participa la slujba religioasã. „E zi sfântã, e ziua marelui domnitor. Putem lãsa pentru o zi toate treburile din gospodãrie, sã venim sã-l cinstim asa cum se cuvine”, ne-a spus femeia. Si staretul Mãnãstirii din Leucusesti a venit însotit de un grup de pelerini si maici, pentru a participa la sfânta liturghie. Cu totii s-au rugat si s-au închinat la mormântul marelui voievod al Moldovei, Stefan cel Mare si Sfânt. Manifestãrile din curtea mãnãstirii s-au încheiat cu defilarea unor dispozitive de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi Suceava si Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgentã, precum si fanfara orasului Suceava.
Foc de tabãrã si fãclii aprinse
Manifestãrile se încheie cu o paradã a portului popular pe stadionul din Putna, a cailor de rasã si a trãsurilor din zonã, la care participã localnici, dar si invitati din localitãti limitrofe. Totodatã, participã si invitati din Republica Moldova. Pe un versant din apropiere va fi aprins, disearã, un foc de tabãrã, iar tineri, cu fãclii aprinse, vor înconjura mãnãstirea si se vor închina la mormântul lui Stefan.
Putna, „Ierusalimul neamului românesc”
Mãnãstirea Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este cea mai importantã ctitorie a Sfântului Voievod Stefan cel Mare, fiind definitã de Mihai Eminescu ca fiind „Ierusalimul neamului românesc”, iar mormântul marelui voievod, care se aflã aici, „altar al credintei strãmosesti”. Biserica Mãnãstirii Putna a fost sfintitã la data de 3 septembrie 1470, de 64 de ierarhi si preoti. O altã ctitorie este mãnãstirea Voronet, ridicatã pe locul unui schit din lemn, în care, potrivit traditiei, ar fi trãit Daniil Sihastrul, de la care domnul Moldovei a primit sfat si cuvânt de mângâiere în ceas de grea cumpãnã. Biserica mãnãstirii, cu hramul „Sfântul Gheorghe”, a fost ridicatã în mai putin de patru luni, din 26 mai pânã în 14 septembrie 1488. Ea si-a cîstigat un renume deosebit în lumea întreagã pentru picturile sale exterioare, realizate în jurul anului 1547, sub îndrumarea mitropolitilor Teofan I si Grigorie Rosca. De asemenea, si asezãmintele monahale din Muntele Athos au beneficiat de mâna darnicã a voievodului de a pune temelii la locuri de închinare- este cazul Mãnãstirii Zografu, pe care a refãcut-o în întregime, în ultimii ani de domnie. Daniile hãrãzite acestei mãnãstiri erau atât de însemnate, încât cãlugãrii de acolo îl considerau drept ctitorul ei. A mai acordat ajutoare mãnãstirilor atonite: Vatoped, Sfântul Pavel, Constamonit si Grigoriu, cea din urmã fiind refãcutã din temelii cu sprijinul sãu. Toate acestea pãstreazã hrisoave de danie si unele obiecte de cult de la „binecinstitorul si de Hristos iubitorul” domn moldovean. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe marele domn al Moldovei în sinaxarul si calendarul Bisericii în ziua de 2 iulie, cu numele „Binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfânt, fiind canonizat de Biserica Ortodoxã Românã în anul 1992.
Voievodul mare, bun si sfânt
Mãritul Voievod Stefan cel Mare a fost cinstit dintotdeauna de cãtre poporul drept-credincios, care i-a spus: bun, mare si sfânt. Bun, pentru faptele sale de milostenie, mare, pentru iscusinta cu care a condus tara cu dreptate, Dumnezeu pedepsind prin el pe cei lacomi si trãdãtori, si sfânt, pentru lucrarea lui întru apãrarea întregii crestinãtãti si zidirea unui mare numãr de biserici si mãnãstiri. El s-a nãscut la Borzesti, din pãrinti bine-credinciosi crestini, Voievodul Bogdan al II-lea si doamna sa Maria-Mãlina Oltea, arãtându-se din fragedã copilãrie cu deosebitã dragoste fatã de tarã si credinta strãmoseascã.
Ca om al rugãciunii, evlaviosul voievod a cerut sfintitilor pãrinti sã se roage pentru poporul drept-credincios al Moldovei, pentru ostenii sãi, pentru cei vii si pentru morti. El însusi se ruga cu post, fãcând nenumãrate fapte de milostenie, în vremuri de primejdie mai ales, asa cum este înfãtisat pe icoanele pictate în ctitoria sa de la Putna. Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul i-a fost pãrinte si povãtuitor duhovnicesc si întelept sfãtuitor în ceasurile sale de rugãciune si veghe. Deopotrivã, a fost om al întelepciunii si dreptãtii, precum si al iubirii si iertãrii: „Te-am iertat si toatã mânia si ura am alungat-o cu totul din inima noastrã”, scria voievodul, adresându-se boierului sãu Mihu, unul dintre cei care participaserã la uciderea pãrintelui sãu. Gândul mortii pururea l-a avut în minte, cãci pentru el moartea era, potrivit învãtãturii crestine, o strãmutare „de la cele vremelnice” cãtre „locasurile de veci”, asa cum el însusi a pus sã se scrie pe piatra sa de mormânt, pregãtitã cu 12 ani înainte de mutarea la Domnul.
O candelã vegheazã neîncetat la mormântul voievodului
De la mutarea sa la Pãrintele ceresc, pânã astãzi, mormântul sãu de la Mãnãstirea Putna este strãjuit de o candelã pururea aprinsã, unde credinciosii îsi pleacã genunchiul cu evlavie si rugãciune cãtre Milostivul Dumnezeu. Mãritul si drept-credinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfânt rãmâne, peste veacuri, o pildã de adevãrat conducãtor de tarã, stãpânit permanent de credinta în Puternicul Dumnezeu si iubirea de Biserica strãmoseascã si tarã.
