Furã cu nesimtire apa, cu complicitatea autoritãtilor
FURT Americanii de la Chevron încalcã cu bunã-stiintã contractele încheiate cu statul român, cu complicitatea celor pusi sã apere legea. Patru ONG-uri s-au sesizat si au depus o actiune în instantã prin care vor sã demonstreze cã americanii furã apa din subteranul comunei Pungesti. Concret, desi au contracte cu doi operatori judeteni de apã-canal, Compania Regionalã de Apã Bacãu (CRAB) si Aquavas Vaslui, pentru livrarea de apã necesarã la lucrãrile de explorare, în instantã acestea nu au putut dovedi cã au facturi prin care cumpãrã apã tehnologicã pentru foraj. Au depus ca probe, douã avize cu un total de aproape 38 de metru cubi de apã, care atentie este potabilã si nu tehnologicã. În documentatia de la Mediu au raportat cã pe zi folosesc 30 de metru cubi de apã tehnologicã si 5 metri apã pentru uzul muncitorilor. ONG-urile îi acuzã cã folosesc puturile de monitorizare drept sursã de apã si care în opinia lor sunt amplasate intentionat în interiorul perimetrului, desi în avizele de la Mediu acstea sunt pozitionate în afara arealului sondei.
De ce nu se sesizeazã nimic de smecheria companiei americane? Chiar nu a observat nimeni faptul cã Halliburton Energy Services Romania SRL, firma care aprovizioneazã Chevron cu apã si produse chimice, nu cumpãrã apã tehnologicã de la cei doi operatori, desi lucreazã în zonã de aproape o lunã de zile? Singurele cantitãti de apã cumpãrate sunt legate de necesarul de apã potabilã ale muncitorilor de la Pungesti.
Astãzi, la Judecãtoria Sectorului 1, este un termen în procesul prin care patru organizatii neguvernamentale – Miscarea de Rezistentã de la Pungesti, Asociatia România fãrã Ei, Fundatia Eco-Civicã si Asociatia Salvati Bucurestiul – cheamã în judecatã Chevron Romania Exploration and Production SRL, cerând „Sistarea lucrãrilor de foraj pentru sonda de explorare Silistea 1A, Comuna Pungesti, judetul Vaslui, desfãsurate de pârâtul Chevron Romania Exploration and Production SRL, pânã la îndeplinirea cumulativã a urmãtoarelor conditii: solutionarea dosarului aflat pe rolul Judecãtoriei Sectorului 1 si având ca obiect obligarea pârâtului Chevron România Exploration and Production SRL la îndeplinirea conditiilor stipulate în acordul de mediu; obtinerea de cãtre pârât a autorizatiei de mediu”. „Pentru acest proiect, pârâtul este titularul Acordului de mediu nr. 3/18.07.2013, emis de Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui în baza Raportului privind evaluare a impactului asupra mediului din 11.06.2012 întocmit de SC Halcrow România SRL. Acordul de mediu prevede, preluând prevederile Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului, cã întregul necesar de apã va fi asigurat din surse externe. Aceastã prevedere nu a fost respectatã. Reprezentantii SC Aquavas Negresti confirmã cã nu au furnizat apã pârâtului. Pârâtul a folosit deja cel putin 21 metri cubi de apã. Pentru realizarea proiectului este estimat un necesar de 1750 metri cubi de apã”, se aratã în sesizarea cãtre instantã. Chevron a realizat patru foraje pentru captarea apei în interiorul platformei de lucru, denumite puturi de monitorizare. Existenta acestor foraje a fost confirmatã de Garda Nationala de Mediu. Ori, desi ar fi trebuit ca puturile sã aibã rolul de observare a stãrii pânzei freatice din Pungesti, americanii le folosesc pentru a extrage mari cantitãti de apã, cu care fac operatiuni de explorare. Cele patru foraje sunt pentru captarea apei, nu pentru monitorizarea acesteia, din pãcate. Chiar în ipoteza în care cele patru foraje sunt pentru monitorizarea apei, Raportul privind evaluarea impactului asupra mediului prevede amplasarea acestora în afara platformei de lucru. Pentru a se acoperi, americanii au spus cã acestea sunt pentru monitorizarea calitãtii apei. Fals, fiindcã în raportul depus la mediu, puturile de monitorizare sunt fixate în afara perimetrului la câteva sute de metri. Existã chiar o anexã G, în raportul de la Mediu, în care acestea sunt indicate. Pentru a se acoperi de hârtii, puturile sãpate în interior au un aviz de la Apele Române (nr.107 din 9.10.2013), însã formularea în aviz este ambiguã. Dacã în avizul de la Mediu este stipulat „construirea a patru foraje de monitorizare a apei, situate în amonte si aval de perimetru”, iar în anexe sunt indicate clar pe hartã si locul unde trebuie executate, cei de la Apele Române nu tin cont de acest lucru si formuleazã astfel „în amonte si aval de pozitia sondei”, iar la localizare trec în mod expres „colturile careului sondelor”. Acest joc de cuvinte, pare la prima vedere nevinovat. Însã intentia celor de la Chevron este clarã. Sã-si facã puturile în interior, fiindcã odatã executate si cum zona este militarizatã nimeni nu va sti ce se întâmplã acolo. „Forarea celor patru puturi în interiorul platformei de lucru reprezintã deci o încãlcare a Acordului de mediu si a Raportului privind evaluarea impactului asupra mediului. Pentru forarea celor patru puturi, pârâtul a obtinut avizul de gospodãrire a apelor nr. 107/09.10.2013. Ori, avizul este insuficient în absenta unui acord de mediu si a unei autorizatii de construire. Noi cerem ca firma Chevron sã obtinã autorizatie de mediu, nu poate functiona doar pe baza unui acord de mediu. Este ca si cum ai ridica o fabricã despre care stii cã poate polua mediul înconjurãtor. Întâi obtii acordul de mediu, pe urmã te ocupi de autorizatia de construire si, la final, când sã dai drumul la treabã, îti trebuie autorizatia de mediu. Chevron nu are aceastã autorizatie, asta cerem de la instante, respectarea legii”, explicã Nicusor Dan, presedintele Asociatiei „Salvati Bucurestiul”.
Cum sã furi mii de metri cubi de apã, fãrã sã pãtesti nimic?
Într-un raport de mediu, deci un act oficial al statului român, Chevron se angajeazã cã, citãm, „Necesarul de apã va fi asigurat din surse externe (pe baza unui contract semnat cu firma SC Aquavas SA Negresti), prin transport cu cisternele si depozitare în rezervoarele ce vor fi amplasate în incinta careului sondei”. Asta trebuia sã se întâmple, un lucru care ar fi adus ceva fonduri pentru operatorul de apã-canal. La finele lunii martie a.c., cei de la Aquavas Negresti anuntã cã nu vor mai livra apã cãtre Chevron: „Aquavas, Sucursala Negresti, are un contract de servicii si furnizare de apã încheiat la data de 19 august 2013 cu societatea Halliburton Energy Services Romania SRL. Este în fapt un contract de principiu, fãrã datã de intrare în vigoare si fãrã a fi specificate cantitãtile de apã ce sunt solicitate de societatea respectivã. Dat fiind faptul cã contractul în cauzã nu si-a produse efectele, nefiind emisã nicio facturã pentru vreo cantitate de apã livratã, Aquavas Negresti va rezilia în aceste zile acest act. Dat fiind cã singura sursã de apã a sucursalei Negresti este acumularea de la Cãzãnesti, Aquavas a comunicat deja cãtre Apele Române necesarul de apã pentru acest an, fãrã a lua în considerare acest contract, cu atât mai mult cu cât în contractul-cadru respectiv nu sunt specificate cantitãtile de apã pe care societatea respectivã le-a solicitat”, recunoaste conducerea Aquavas. În mai a.c., APM Vaslui recunoaste cã s-a schimbat furnizorul de apã si în loc de Aquavas Negresti au apãrut… doi furnizori: Aquavas Vaslui si Compania Regionalã de Apã Bacãu. Asta însemna cã, în locul celor 35 mc pe zi pe care firma Chevron se obliga sã-i cumpere prin raportul de mediu, americanii anuntau cã au gãsit doi furnizori care sã le furnizeze apã… nu se stie cât! Am încercat, ieri, sã aflãm cum stau lucrurile la cei doi furnizori de apã ai Chevron. Aquavas ne-a comunicat cã, în mai, nu a livrat niciun metru cub de apã cãtre sonda de la Pungesti. Desi raportul de mediu era întocmit pe Halliburton Energy Services Romania SRL, în ecuatie apare o firmã din Târgu Mures, Ecotrans, cea care pune la dispozitie cisterne pentru transportul apei potabile la santierul din Pungesti. De la Vaslui, Ecotrans a transportat doar 104 mc apã potabilã în aprilie, la un pret mediu de 4,5 lei/mc. În mai, nu s-a înregistrat nicio livrare de apã cãtre sonda de la Pungesti. Cei 104 metri cubi se încadreazã într-un fel în necesarul de apã pentru cei 80 de angajati, circa 5 metri cubi/zi.La Bacãu, în schimb, sefii institutiei o dau la întors. Unul dintre directorii CRAB a spus initial cã nu-si aminteste de vreun contract cu Halliburton Energy Services Romania SRL. Pe urmã, ca prin minune!, acelasi director îsi aduce aminte cã ar livra ceva apã cãtre Pungesti. „Avem, într-adevar, un contract cu Halliburton prin care le livrãm apa de la aductiunea din comuna Traian. De Chevron nu stiu, noi lucrãm cu Halliburton”, spune directorul. Se pare cã, din aprilie si pânã acum, Halliburton ar fi cumpãrat 24 de cisterne cu apã, pe care le-a transportat la Pungesti. Apa este potabilã si este folositã pentru nevoile celor 60 de angajati de acolo, nicidecum pentru foraj. Conform informatiilor de pe site-ul chevron.ro, în etapele de instalare, forare si finalizare, o sondã pentru gazele de sist are nevoie de o cantitate cuprinsã între 10.000 si 20.000 de metri cubi de apã. Existã acte de însotire a mãrfii, la cisternele de apã potabilã, care demonstreazã cã la un singur transport se duc la Pungesti 18 tone de apã. Asta ar însemna cã firma care se ocupã cu transportul apei ar avea nevoie de aproape 1.000 de drumuri, pe distanta Pungesti-Bacãu, pentru a asigura nevoile sondei. Minciuna are picioare scurte. CRAB, ca si Aquavas, livreazã apã potabilã. Existã un aviz de mediu la Sistemul de Gospodãrire a Apelor, care explicã în ce mod ar fi trebuit sã actioneze Chevron. „Consumul estimat de apã tehnologicã pentru o sondã de explorare la Silistea 1A este de aproximativ 30 mc/zi, ceea ce duce la un consum total de 1.800 mc pentru sondã, pentru o perioadã de 62 de zile de executie a acesteia. (…) Pentru personalul care îsi va desfãsura activitatea pe amplasament – aproximativ 80 persoane – este estimat un consum de apã (uz menajer) de aproximativ 5 mc/zi (…) Consumul zilnic total de apã va fi de aproximativ 35 mc/zi”, scrie în documentele oficiale. Cum de nu se sesizeazã nimeni cã firma Chevron nu a cumpãrat, timp de o lunã, niciun metru cub de apã tehnologicã, desi lucreazã la Pungesti de aproape o lunã de zile? La media de 35 mc/apã tehnologicã pe zi, rezultã cã ar trebuit cumpãrate peste 1.000 mc de la operatorii din Vaslui si Bacãu. În realitate, în afara apei potabile nu s-a cumpãrat deloc apã tehnologicã, ceea ce duce la ideea cã apa folositã la sonda de explorare provine de la puturile de monitorizare.
