Freedom House Romania, Expert Forum, Grupul pentru Dialog Social si Centrul Român pentru Politici Europene condamnã public decizia Consiliului National al Audiovizualului de a sanctiona cu suma record de 70.000 de lei postul B1TV pentru opiniile jurnalistului Robert Turcescu. Avertizãm asupra încercãrilor repetate de a reduce la tãcere jurnalistii români cu opinii diferite de cele ale puterii. Decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezintã o încãlcare a libertãtii de exprimare si o încercare de intimidare a presei.
Semnatarii acestui demers doresc sã condamne public decizia Consiliului National al Audiovizualului de a sanctiona cu suma record de 70.000 de lei postul B1TV pentru opiniile jurnalistului Robert Turcescu. Avertizãm asupra încercãrilor repetate de a reduce la tãcere jurnalistii români cu opinii diferite de cele ale puterii. Decizia CNA din 6 februarie 2014 reprezintã o încãlcare a libertãtii de exprimare si o încercare de intimidare a presei. Postul B1TV a fost sanctionat de CNA pentru cã jurnalistul Robert Turcescu, în douã editii ale emisiunii pe care o modereazã („Sub semnul întrebãrii”, 13 si 25 decembrie 2013) a calificat modificarea Codului Penal de cãtre Camera Deputatilor drept o „loviturã puternicã aplicatã statului de drept” si a spus cã „parlamentarii au pus la cale practic o loviturã de stat, au amputat Codul Penal ridicându-se deasupra legilor.” Modificarea Codului Penal la care se referea jurnalistul s-a petrecut peste noapte, fãrã vreo consultare, si a vizat practic dezincriminarea coruptiei si a conflictului de interese în cazul politicienilor. Evenimentul din 10 decembrie 2013 si-a cãpãtat renumele de „martea neagrã” a democratiei românesti. Ambasada SUA la Bucuresti a comunicat cã votul dat în Camera Deputatilor e „un pas înapoi pentru România” deoarece încalcã „un principiu de bazã al democratiei – cã toti oamenii sunt egali în fata legii.” Comentând aceastã reactie, Robert Turcescu a opinat si cã „niste dementi dau foc la tarã si trebuie sã vinã pompierul de serviciu de la Ambasada Statelor Unite.” Presa strãinã a relatat cã „Romanian MPs decriminalise political corruption” si a descris reactia publicã: „Public fury over MPs’ immunity from corruption investigations”. Evenimentul a adus din nou pe agenda bilateralã România – SUA problema statului de drept, Victoria Nuland – asistentul pentru afaceri europene şi eurasiatice din Departamentul de Stat – venind la Bucuresti pentru a discuta aceastã temã cu oficialii români.
Modificarea Codului Penal a fost contestatã la Curtea Constitutionalã de 92 dintre cei 111 judecãtori ai Curtii Supreme, o actiune de o amploare fãrã precedent în istoria recentã. Curtea Constitutionalã a decis în cele din urmã, în unanimitate, cã modificãrile încãlcau legea fundamentalã. Parlamentul României a primit din partea organizatiei jurnalistilor de investigatie Organized Crime Corruption Reporting Project „distinctia” „Personalitatea anului 2013″ acordatã anual promotorilor coruptiei si crimei organizate în lume.
În acest context, considerãm cã opiniile jurnalistului Robert Turcescu au fost pe mãsura gravitãtii faptelor despre care fãcea vorbire, iar sanctionarea lor atât de durã de cãtre CNA este o reprimare a libertãtii de exprimare. Reactia disproportionatã a CNA este cu atât mai gravã cu cât aceeasi institutie a sanctionat în aceeasi zi cu doar 50.000 de lei postul pro-guvernamental Antena 3 pentru linsajele mediatice împotriva unor jurnalisti care criticã puterea. Presiunilor fãcute de posturile pro-guvernamentale asupra unor ziaristi critici li se adaugã astfel deciziile unei institutii publice. Practic, CNA a transformat într-un „delict de opinie” o opinie legitimã privind modificarea Codului Penal în interesul politicienilor. Iar aceastã opinie împãrtãsitã de o mare parte a societãtii a ajuns sã fie sanctionatã mai dur decât atacuri la persoanã care aduc gravã atingere demnitãtii umane practicate în mod curent de televiziuni pro-guvernametale. Încercãrile de intimidare a jurnalistilor si presei folosind institutii publice pot duce la inhibarea si cenzurarea opiniilor, cu consecinte nefaste asupra controlului public asupra actiunii guvernamentale. „O presã liberã este esentialã pentru calitatea şi integritatea democratiei, o presã liberã le permite cetãtenilor dintr-o tarã sã înteleagã într-un mod transparent ce fac aleşii”, a spus recent Victoria Nuland.
Dreptul românilor la o informare corectã, la opinii diverse si la standarde acceptabile de limbaj în spatiul public este si asa viciat de faptul cã multe televiziuni sunt proprietatea unor politicieni cu mari interese de afaceri. Unii dintre acestia au si probleme în justitie, ori un trecut strâns legat de dictatura comunistã, si se folosesc de media nu pentru a informa, ci pentru a-si discredita adversarii, pentru a intimida jurnalisti, oficiali si magistrati. Astfel de derapaje care duc la restrângerea libertãtii de exprimare ori la afectarea gravã a demnitãtii umane trebuie monitorizate si criticate public pentru a asigura dreptul românilor la informare corectã si pluralism de opinii. În acest sens, o initiativã în favoarea respectãrii deontologiei a produs recent o solidarizare a 600 de ziaristi (printre care si jurnalisti de la Vremea Nouã din Vaslui – n.r.) si publicisti din tarã si diaspora. Cerem întregii clase politice din România sã se abtinã de la a mai face presiuni asupra jurnalistilor pentru ca acestia sã poatã informa în continuare opinia publicã. Apelãm si la forurile internationale sã monitorizeze România pentru a se asigura cã libertatea presei si libertatea de exprimare sunt respectate. Nu în ultimul rând, ne adresãm românilor, din tarã ori din diaspora, sã se solidarizeze cu noi în acest demers de sustinere a presei libere si de apãrare a libertãtii de exprimare.
