ROMÂNIA, LA RAPORT. Procedurile greoaie în instanţă fac obiectul criticilor la adresa ţării noastre, într-un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Un raport al Comitetului pentru Afaceri Legale şi Drepturile Omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), prezentat miercuri, 17 noiembrie, la Paris, şi care priveşte felul în care sunt respectate deciziile luate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), critică problemele din justiţia din România. Printre „hibele” sistemului românesc semnalate în urma vizitei la Bucureşti a raportorului Comitetului, cipriotul Christos Pourgourides, se numără şi durata excesivă a proceselor.
Concret, raportul arată că România trebuie să intervină drastic la rezolvarea a patru probleme considerate majore de reprezentantul Comisiei:
- neacordarea de despăgubiri pentru foştii proprietari ale căror averi au fost naţionalizate în comunism,
- durata excesivă a procedurilor şi neaplicarea imediată a deciziilor instanţei,
- neexecutarea unor decizii interne şi
- condiţiile proaste din detenţie.
În ce priveşte durata excesivă a procedurilor judiciare, raportorul cipriot enumeră: „Cazurile «Nicolau vs România», «Stoianova şi Nedelcu vs România» şi mai multe alte cazuri similare sunt legate de durata excesivă a procedurilor în instanţă. O parte dintre acestea se referă şi la lipsa unor soluţii pe plan intern. Referitor la procedurile penale, potrivit statisticilor Consiliului Superior al Magistraturii, în 2007, majoritatea acestor cazuri s-au finalizat în mai puţin de şase luni. 3% din cazurile penale s-au finalizat însă în perioade de peste un an”.
Pourgourides subliniază în document că „multe procese intentate la CEDO împotriva României reflectă că măsurile legislative şi administrative trebuie să fie atent examinate la nivel local, pentru a vedea dacă sunt sau nu compatibile cu prevederile Convenţiei”.
În urma întâlnirilor cu reprezentanţii României din mai, raportorul a sesizat că in stituţiile trebuie să crească încrederea populaţiei în autorităţi şi „să facă paşi în sensul reducerii numărului de plângeri care ajung la CEDO”.
- Concluziile raportului vor fi discutate în sesiunea parlamentară din 24-28 ianuarie 2011.
EPISODUL 6
Hotărâre nerespectată de Ministerul Justiţiei
O femeie a murit până ca Regia Autonomă RASIROM din subordinea Serviciului Român de Informaţii, apoi Administraţia Naţională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei să-i recunoască o hotărâre judecătorească de repunere în posesie pentru terenurile soţului ei. Fiica femeii continuă lupta în justiţie cu instituţiile statului, deşi au trecut 15 ani de când încearcă să redobândească proprietăţile familiei, confiscate de regimul comunist.
RASIROM a ignorat hotărârea tribunalului
Bucureşteanca Lucia Chiriţescu s-a adresat Judecătoriei Craiova în 1996, în încercarea de a i se retroceda un imobil situat în satul Preajba, comuna Malu Mare, judeţul Dolj. Casa, împreună cu 37,5 hectare teren, a aparţinut soţului său, Vasile Chiriţescu. Acesta a cumpărat proprietatea în 1943, fiindu-i confiscată de comunişti în 1952, în baza Decretului 308.
Judecătoria Craiova a admis acţiunea Luciei Chiriţescu, obligând Consiliul Local Malu Mare, Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii 112/1995 şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj să-i restituie proprietatea. Hotărârea a fost atacată de Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii 112/1995, care a fost scoasă din cauză de Tribunalul Dolj. Acesta a menţinut totuşi hotărârea Judecătoriei Craiova de restituire a imobilului revendicat de Lucia Chiriţescu. Era 1998.
În pofida hotărârii Tribunalului Dolj, rămasă definitivă şi irevocabilă, Regia Autonomă RASIROM, din subordinea Serviciului Român de Informaţii, care administra proprietatea retrocedată Luciei Chiriţescu, nu a catadicsit s-o elibereze.
Guvernul a transferat proprietatea Ministerului Justiţiei
Tot în pofida hotărârii judecătoreşti obţinută de Lucia Chiriţescu, Guvernul României avea să transmită, fără plată, un an mai târziu, proprietatea femeii, din administrarea RASIROM în cea a Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea Ministerului Justiţiei. Astfel, a luat naştere Penitenciarul Pelendava Craiova, pe proprietatea Luciei Chiriţescu. Transferul s-a făcut prin hotărâre de guvern, în 1999.
Nici Ministerul Justiţiei nu s-a grăbit să respecte hotărârea judecătorească obţinută de Lucia Chiriţescu. Anii au trecut, iar în 2001, odată cu apariţia Legii 10, Lucia Chiriţescu a depus o notificare la Primăria Municipiului Craiova, în vederea retrocedării aceleiaşi proprietăţi.
Notificarea a fost redirecţionată de Primăria Craiova către Direcţia Generală a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei abia patru ani mai târziu. Toate acestea, pentru ca Administraţia Naţională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei să-i remită un răspuns Luciei Chiriţescu abia în 2008. Asta în condiţiile în care, potrivit legii, instituţiile menţionate trebuiau să răspundă notificării depuse de Lucia Chiriţescu în termen de 60 de zile, nicidecum patru, respectiv alţi trei ani.
Iniţial, Administraţia Penitenciarelor a propus restituirea unei părţi a proprietăţii şi plata unor daune pentru cealaltă. Numai că, ulterior, instituţia nu a mai pus în practică nici măcar această propunere.
„Păi, dacă nici Ministerul Justiţiei nu respectă legea, atunci cine s-o respecte? I-aş sugera domnului Predoiu să se uite şi în ograda proprie şi să înceapă curăţenia şi în ministerul pe care îl conduce!”
STELIANA RODICA DUŢĂ, reclamant
INJUSTIŢIE
A murit cu dreptatea în mână!
Cu o hotărâre judecătorească nerespectată şi cu un diferend nerezolvat în temeiul Legii 10/2001, Lucia Chiriţescu avea să se adreseze, din nou, instanţei, în 2008. Femeia a solicitat Tribunalului Bucureşti să oblige Administraţia Naţională a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei să-i soluţioneze notificarea depusă în urmă cu şapte ani la Primăria Craiova şi redirecţionată în 2005 către instituţia care îi ocupa proprietatea. Tribunalul Bucureşti avea să-i dea dreptate femeii în 2009, însă aceasta a decedat la scurt timp.
„Să înceapă curăţenia şi în ministerul pe care îl conduce!”
Administraţia Penitenciarelor a înaintat însă apel. În faţa Curţii de Apel Bucureşti a compărut Steliana Rodica Duţă, fiica Luciei Chiriţescu. În martie 2010, Curtea de Apel Bucureşti a decis: „Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantulpârât Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor, împotriva sentinţei civile nr. 1256/06.11.2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a Civilă, în dosarul nr. 1683/3/2008, în contradictoriu cu inti mata-re clamantă Duţă Steliana Rodica, moştenitoarea defunctei Chiriţescu Lucia”.
Penitenciarele au atacat însă şi hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, astfel că litigiul se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, având primul termen stabilit în februarie 2011. „Păi, dacă nici Ministerul Justiţiei nu respectă legea, atunci cine s-o respecte? I-aş sugera domnului Cătălin Predoiu să se uite şi în ograda proprie şi să înceapă curăţenia şi în ministerul pe care îl conduce!”, a comentat Steliana Rodica Duţă.
HOTĂRÂRE. Steliana Duţă (stânga) continuă lupta în justiţie şi după moartea mamei sale, Lucia Chiriţescu
SERIAL EVZ:
