TRIST Foarte putini huseni au venit ieri la ceremonia depunerilor de coroane, în cinstea memoriei eroilor Revolutiei Române, din 1989! Politicienii huseni, în schimb, au absentat cu totii. Dintre oficialitãti, doar primarul Ciupilan a fost prezent, alãturi de reprezentanti ai Bisericii, dar si ai structurilor MAI si MApN, prezente, ca întotdeauna, la asemenea sãrbãtori, cu profunde conotatii istorice.
Dacã pe 1 Decembrie, numãrul husenilor prezenti la eveniment a fost unul destul de mare, iar politicienii – reprezentati ai partidelor politice si consilieri locali – s-au silit, în numãr mare, sã vinã la ceremonie, asezându-se cât mai „la vedere”, în fata publicului, iatã cã ziua de 22 decembrie, moment închinat miilor de români, morti în decembrie 1989, în numele libertãtii, nu le-a stârnit acelasi interes! Desi ieri a fost o zi plãcutã, doar câtiva oameni s-au adunat în parcul Rodina. Ceremonia, în schimb, chiar dacã restrânsã, a avut farmecul sãu: a rãsunat imnul în centrul orasului, steagul tricolor a dat privitorilor emotia unui moment de recurs la memorie, iar scurtele alocutiuni au vorbit despre „jerftã”, „izbândã”, „sacrificiu” si eroi ai Revolutiei din 1989. Dupã eveniment, reprezentatii Cercului Militar Husi i-au invitat pe toti cei prezenti la o expozitie de carte în incinta institutiei, unde erau prezentate si câteva fotografii interesante, alb-negru, cu imagini de la Revolutia din 1989.
Singurul revolutionar din Husi, Liviu Iacob, nu a fost la ceremonie!
„Este o zi foarte importantã pentru noi toti! Sigur cã mi-as fi dorit ca sã fie mult mai multi huseni alãturi de noi, dar este si o perioadã cu pregãtiri pentru sãrbãtori si sunt de înteles. Dar eu sunt convins cã husenii stiu sã îsi cinsteascã eroii si participã cu mare drag la asemenea evenimente”, a declarat primarul Ioan Ciupilan. „Marele absent” a fost Liviu Iacob, cunoscut, de altfel, ca fiind singurul husean cu certificat de revolutionar! Multi s-au asteptat ca acesta sã fie printre primii prezenti la eveniment, dar acesta a lipsit. Motivat, se pare! A fost plecat la vânãtoare, spun gurile rele, el fiind cunoscut, de altfel, ca o persoanã pasionatã în acest sens.
Recurs la memorie: Mina Dobzeu le-a spus entuziastilor, pe 22 decembrie: „Trebuie sã cântãriti bine ce vreti sã faceti cu tara asta”!
Printre putinii huseni care au venit la eveniment, s-a aflat si bibliotecarul Constantin Donose, despre care se cunoaste faptul cã a luat parte, în urmã cu exact 24 de ani, la evenimentele tumultoase din acele zile, desfãsurate si la nivelul urbei dintre vii. Si-a amintit cu nostalgie un moment foarte interesant, despre care spune cã a previzionat tot ceea ce se întâmplã astãzi în tarã, însã entuziastii de atunci erau prea îmbãtati de gustul libertãtii, ca sã îi mai înteleagã sensul: „În urmã cu 24 de ani, în jurul orei 17,00, pe 22 decembrie, în fata Primãriei, se aflau cam 2000 – 3000 de oameni. Exista un microfon amplasat acolo si boxe. Un grup de tineri l-au adus pe brate pe pãrintele Mina Dobzeu. S-a fãcut apel sã se facã liniste, spunându-se: <<Faceti liniste, va vorbi singurul disident autentic din orasul nostru, pãrintele Mina Dobzeu, care a suferit ani de zile, în temnitele comuniste>>. Si s-a fãcut liniste, iar pãrintele, privea spre multime. Erau cam 70% tineri, foarte tineri, care strigau <<Jos Comunismul!>>. Pãrintele s-a uitat îndelung la ei, apoi a spus: „Dragii mei, vã rog sã nu mai huliti comunismul, cã el a fost trimis tot de Dumnezeu si a fost nevoie de el în tara asta. Eu vreau sã vã spun cã am trãit si în alte vremuri, iar pe atunci existau oameni care nu aveau timp sã îsi numere banii, în timp ce altii mureau de foame. De aceea vã zic vouã, dacã ne vom întoarce la ce a fost în acele vremuri, înseamnã cã ati pierdut timpul si jertfa degeaba. Trebuie sã cântãriti bine ce vreti sã faceti cu tara asta”, a încheiat pãrintele Mina. Unii l-au huiduit pe pãrinte atunci, în euforia momentului. Dar, dacã acum stãm si ne gândim la ce a spus Mina Dobzeu în acele clipe, întelegem ce mare vizionar am avut si avem încã norocul sã trãiascã lângã noi”, a povestit bibliotecarul Constantin Donose.
