Creşterea tranzacţiilor de pe internet îi determină pe escroci să îşi perfecţioneze permanent metodele prin care înşală semenii. O femeie din Iaşi a înaintat zilele trecute o plângere către Parchet în care spune că a rămas păgubită de 700 de euro după ce a trimis angajatei unei bănci din Anglia o cameră video prin curier. Pentru a câştiga încrederea victimei, escroaca a direcţionat-o către un presupus director al băncii englezeşti care a garantat că va trimite banii pentru subordonata sa imediat după ce bunul va fi trimis. Cazul ajuns acum pe mâna procurorilor demonstrează încă o dată uşurinţa cu care cumpărătorii sau vânzătorii din mediul virtual pot cădea pradă escrocilor. De la începutul acestui an, peste 100 de ieşeni au fost înşelaţi în urma unor astfel de infracţiuni. Mulţi dintre ei au cumpărat diverse bunuri de pe site-urile de profil, însă au primit acasă cărămizi, bucăţi de săpun sau de lemn. Ce sfaturi dau poliţiştii celor care îşi fac cumpărăturile online?
Mutarea cumpărăturilor în mediul virtual atrage asupra utilizatorilor internetului şi o serie de riscuri. Profitând de naivitatea unor semeni, dar şi de neputinţa autorităţilor de a-i identifica, mulţi români pun pe picioare adevărate afaceri ilegale din comerţul online. De cele mai multe ori, scenariile puse la cale de escroci sunt aparent veridice, aceştia alocându-şi timp îndelungat pentru a căpăta încrederea potenţialelor victime.
Din spatele unui calculator a fost înşelată şi ieşeanca Irina D. Tânăra a fost victima unui scenariu pus la cale de două persoane necunoscute care au discutat în mod repetat cu ea prin e-mail sau telefon spunându-i că sunt reprezentanţi ai unei bănci cunoscute din Marea Britanie. Miza: o cameră video, estimată la 700 de euro, pe care Irina D. a trimis-o prin colet escrocilor, dar pentru care nu şi-a primit banii nici până astăzi, în ciuda „garanţiilor“ primite de la însuşi şeful băncii englezeşti.
Cazul a ajuns pe masa procurorilor
Ieşeanca Irina D. a formulat zilele trecute o plângere penală pentru înşelăciune pe care a înaintat-o procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi. Potrivit documentului citat, obţinut de „Ziarul de Iaşi“, femeia a postat un anunţ pe site-ul tocmai.ro în luna august, în vederea vânzării unei camere video semiprofesionale Canon, model XM2. Pe 31 august, ieşeanca a fost contactată prin e-mail de o femeie care a spus că se numeşte Jennifer Pierre. În discuţiile repetate purtate cu aşa-zisa englezoaică, cele două femei s-au înţeles ca aparatul video să fie trimis în Spania, către sora cumpărătoarei, urmând ca banii să fie ulterior trimişi direct din Anglia. A urmat un scenariu desprins parcă din filme. „După livrarea produsului, m-am adresat băncii pentru a-mi primi banii. Pe data de 06.09.2013, primesc un răspuns însoţit de sigla oficială a băncii şi de semnătura managerului şef al acesteia, Carl A Alfred, prin care mi se confirmă că transferul a fost aprobat şi că voi primi banii imediat ce verificarea de către departamentul de protecţie a consumatorului a transportului este completă“, se arată în plângerea depusă la Parchet. Pentru că banii au întârziat să apară, victima a contactat-o încă o dată pe cumpărătoare aceasta spunându-i că ar fi apărut o problemă la bancă în legătură cu viramentul. „Hotărâtă fiind să îmi primesc banii, m-am adresat cu o succesiune de e-mailuri băncii la care au fost indisponibilizaţi banii pentru virament, primind garanţii, în nenumărate rânduri, că banii imi vor fi livraţi imediat ce vor reuşi să işi rezolve problema cu serverul“, se mai arată în documentul citat.
Escrocii au mers şi mai departe
Pe 17 septembrie, susţine Irina D., aceasta a primit un răspuns însoţit de sigla oficială a băncii în care i se cerea să vireze 300 de euro în contul angajatei Jennifer Pierre. În documentul respectiv, semnatarii motivau că banca nu poate face viramente internaţionale mai mici de 1.000 de euro (700 de euro reprezenta contravaloarea camerei video). „Mai mult, mi s-a cerut să virez cei 300 de euro într-un interval de aproximativ 10 minute. Considerând că atât cererea, cât şi motivarea acesteia sunt exagerate şi nerealiste, am refuzat să dau curs pretenţiilor solicitate de către bancă, învederându-le acest lucru şi că aştept să îmi fie efectuată plata în modalitatea negociată cu numita Pierre Jennifer“, se mai arată în plângerea ieşencei. Au mai urmat câteva discuţii telefonice şi pe e-mail între victima şi Jennifer Pierre, moment în care ieşeanca a descoperit că aşa-zisa englezoaică nu stăpânea prea bine limba engleză. „Încercând să mă interesez singură de situaţia plăţii şi folosind alt număr de suport al băncii, am aflat că niciunul dintre e-mailurile primite de mine nu sunt recunoscute de către bancă. Am încercat să o mai contactez încă o dată pe cumpărătoare, ameninţând-o că voi începe să fac demersuri penale împotriva ei, dar fără să primesc niciun răspuns“, a încheiat Irina D. „Constat cu stupoare că această modalitate de săvârşire a infracţiunii de înşelăciune a luat amploare în ultimul timp, reţelele de infractori specializate în aşa ceva fiind foarte bine organizate. Cred că cei care vând sau cumpără prin intermediul site-urilor de profil de pe internet ar trebui să fie mai precauţi. Referitor la clienţii mei, persoane vătămate, am formulat plângere penală împotriva autorilor infracţiunii de înşelăciune şi am încredere în faptul că organele competente îşi vor face datoria“, ne-a spus Răzvan Huţanu, avocatul Irinei D.
Riscurile comerţului virtual
Numărul mare de români care preferă să facă tranzacţii online a dus şi la o înmulţire a site-urilor care le intermediază. Acestea însă nu au cum să garanteze că vânzătorul sau cumpărătorul sunt de bună credinţă negocierile şi discuţiile purtate între aceştia fiind particulare. Escrocii postează anunţuri de vânzare a unor bunuri fictive şi bazându-se pe faptul că la primire, în general, firma de curierat nu permite deschiderea coletelor, trimit în loc de telefoane, camere foto sau alte electronice pietre, săpun sau bucăţi de lemn. Comisarul Mădălin Ţăranu, coordonatorul Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din cadrul Inspectoratului de Poliţiei Judeţean (IPJ) Iaşi, spune că multe dintre aceste anunţuri atrag atenţia potenţialelor victime din cauza preţurilor mult mai mici decât cele ale pieţei. „Cumpărătorii trebuie să conştientizeze că nu tot ce pare a fi frumos este real sau legal. Recomandăm tuturor cetăţenilor să fie precauţi atunci când efectuează o tranzacţie online şi să renunţe atunci când au cel mai mic indiciu că ar putea fi înşelaţi“, a spus Mădălin Ţăranu. Acesta a mai precizat că escrocii vin în mod permanent cu noi metode prin care vor să-şi înşele semenii, metode pe care de multe ori le adaptează, în mod abil, în funcţie de persoana pe care vor să o înşele. „Când cumpărăm de pe internet, trebuie de asemenea să fim foarte atenţi la modalitatea în care se efectuează plata. Sub nicio formă cumpărătorul nu trebuie să ofere celui cu care negociază datele personale sau codul PIN“, a mai explicat Ţăranu. Acesta a mai arătat că au fost situaţii, în trecut, în care hackerii au clonat diverse site-uri ale unor firme mari în tentativa de a-i înşela pe clienţii acestora.
Alte metode de înşelăciune de pe Internet
O metodă care a lăsat multe persoane păgubite este cea denumită de reprezentanţii de la Crimă Organizată „phishing“. „Utilizatorii internetului primesc pe e-mail un mesaj prin care este anunţat că a câştigat o sumă de bani sau un produs de valoare şi i se cere, în schimb, datele de identificare a contului bancar sau cele personale. Ulterior, folosindu-se de aceste date escrocii reuşesc să cloneze carduri şi să sustragă bani din conturile victimelor“, explică un poliţist de la Crimă Organizată.
Tot pe internet puteţi găsi anunţuri cu locuri de muncă atractive la prima vedere sau cu imobile de închiriat la preţuri ce par a fi sub cele ale pieţei. Un alt ieşean a rămas recent păgubit cu aproximativ 1.500 de euro după ce a găsit un anunţ de închiriere a unei cabane din Italia. Au fost schimbate mai multe e-mailuri şi a fost prezentată vila. Până la urmă, ieşeanul a trimis banii în avans şi, ulterior, şi-a dat seama că fusese victima unui escroc rămas neidentificat. În ceea ce priveşte locurile de muncă, profitând de numărul mare al şomerilor, escrocii postează diverse anunţuri, în general cu privire la joburi din străinătate. După ce sunt contactaţi de victime, „ţeparii“ cer diverse sume de bani drept comision. Andrei Cătălin Vasilescu (29 de ani), de pildă, este un român care de la începutul acestui an a reuşit să înşele în jur de 120 de persoane din Iaşi şi din alte judeţe ale ţării, folosindu-se de această metodă. Bărbatul a fost arestat în iunie la vremea respectivă calculându-se un prejudiciu de 160.000 de lei.
De la începutul acestui an, mai bine de 100 de persoane din Iaşi s-au plâns oamenilor legii că au fost înşelate urmare a unor tranzacţii negociate pe internet. Foarte puţini dintre escroci au putut fi identificaţi de oamenii legii.
––
Cum acţionează escrocii. Studiu de caz: Irina D.
Mai jos, modul în care ieşeanca Irina D. a fost înşelată de femeia care s-a recomandat angajată a unei bănci englezeşti.
Pasul 1. Escroaca o contactează pe e-mail pe victimă inducându-i ideea că este angajată a băncii ICICI Bank din Londra. Este de acord cu preţul cerut de victimă, însă solicită ca aparatul să fie trimis la o adresă din Spania.
Pasul 2. Victima solicită detalii despre modalitatea de plată în acel moment intervenind o a doua persoană, „manager“ al respectivei bănci. De remarcat minuţiozitatea infractorilor. Folosindu-se de antetul băncii, trimit mai multe e-mailuri cu limbaj specific funţionarilor bancari dând garanţii că banii cumpărătoarei au fost indisponibilizaţi şi că vor fi trimişi în România după ce coletul ajunge la destinaţie.
Pasul 3. Victima simte că ceva este în neregulă şi solicită cumpărătoarei explicaţii. Mai multe e-mailuri cu caracter oficial vin „din partea“ băncii invocându-se probleme tehnice.
Pasul 4. Probleme tehnice invocate sunt explicate de escroci, care încearcă să o mai înşele o dată pe ieşeancă. Banca trimite un nou e-mail în care invocă faptul că nu poate efectua viramente internaţionale cu o valoare mai mică de 1.000 de euro. Cer astfel încă 300 de euro, pentru ca acest prag să fie atins (la aceştia se adauga valoarea camerei video)
Pasul 5. Nici managerul băncii şi nici angajata nu mai răspund la e-mail sau telefon şi victima îşi dă seama că a fost înşelată.
