spot_img
spot_img
3.7 C
Vaslui
23-nov.-2024
spot_img
spot_img

Pregãtiti de moarte! (foto)

- Advertisement -

NUMÃRÃTOARE INVERSÃ În urmãtoarele 14 zile, aproximativ 300 de câini care sunt „gãzduiti” în padocurile din judetul Vaslui ar putea fi omorâti dacã nu îsi vor gãsi un nou cãmin în regim de urgentã. Asta dupã ce legea care permite eutanasierea câinilor fãrã stãpân a trecut de votul final al Camerei Deputatilor, fiind adoptatã cu o majoritate covârsitoare. Vestea a cãzut ca un trãznet peste iubitorii de animale, însã a multumit pe de altã parte pe cetãtenii care sunt de pãrere cã, lãsate în libertate, acestea reprezintã un real pericol pentru oameni, si, în acelasi timp, adãpostirea lor în padocuri presupune cheltuieli mult prea mari.

În judetul Vaslui problema câinilor fãrã stãpân nu este atât de gravã precum în alte zone ale tãrii. Padocul din municipiul Vaslui, situat la Termica, gãzduieste 48 de câini care, dacã nu vor fi revendicati în urmãtoarele douã sãptãmâni, vor fi eutanasiati. Asta dupã ce deputatii au adoptat, marti, cu 266 de voturi „pentru”, 23 „împotrivã” si 20 de abtineri, legea care permite eutanasierea maidanezilor. Potrivit actului normativ, solutia finalã poate fi aplicatã câinilor care au fost capturati si dusi în adãposturi, iar în termen de 14 zile nu au fost nici revendicati, nici adoptati. Mai mult, autoritãtile locale pot decide, în functie de numãrul de locuri din adãposturi si de bugetul prevãzut pentru aceastã problemã, dacã vor tine câinii o perioadã mai îndelungatã în padocuri sau vor recurge la eutanasiere dupã cele 14 zile lucrãtoare. Decizia vine în urma unui val de nemultumiri declansat de moartea unui copil, Ionut Anghel, de numai patru ani, care a fost sfâsiat la propriu în coltii câinilor cu care se juca.

Este moralã sau nu eutanasierea câinilor fãrã stãpân?

Pãrerile sunt împãrtite. Asa-zisii iubitori de animale spun cã este o crimã abominabilã uciderea în masã a unor fiinte a cãror singurã vinã este de a se fi nãscut. Acestia nu constientizeazã însã faptul cã a arunca un colt de pâine, din când în când, patrupedelor care-si fac veacul în jurul blocului nu înseamnã a avea grijã cu adevãrat de ele si cã, înainte de toate, animalul nu a fost înzestrat cu ratiune, drept urmare reactioneazã instinctual si în libertate poate deveni un real pericol pentru oameni, mai ales când umblã în haitã, desi este considerat cel mai bun prieten al omului. Cu toate astea, câinii din padocuri, practic, nu mai reprezintã un pericol pentru cetãteni. Singura problemã este întretinerea lor care necesitã cheltuieli deloc de neglijat. Pare însã crudã si nedreaptã condamnarea la moarte a unor fiinte care nu se pot apãra, o solutie extremã si lasã care ar fi putut fi evitatã cu sigurantã dacã autoritãtile si-ar fi fãcut treaba si ar fi luat mãsurile necesare la timpul potrivit. Sterilizarea si castrarea ar fi împiedicat înmultirea patrupedelor si în consecintã ar fi fost necesar un numãr redus de padocuri care ar fi dispãrut cu timpul. Cei din categoria opusã, care sustin eutanasierea, vin cu un argument solid care la prima vedere pare a fi de necombãtut. Revoltati de cazurile din ce în ce mai dese în care oamenii au fost muscati, desfigurati, ucisi de câini, acestia strigã „Siguranta oamenilor primeazã”. De asemenea, sunt de pãrere cã sumele alocate întretinerii patrupedelor din padocuri sunt bani aruncati pe fereastrã care ar putea fi folositi pentru lucruri mai bune. Nu stim cine are dreptate, un lucru este însã cert: dacã nu ar fi fost cazul lui Ionut, bãietelul ucis de câini, rezolvarea aceastei probleme ar fi rãmas în continuare în aer, fiind necesarã o tragedie pentru a se actiona. Dacã decizia luatã este una bunã sau rea rãmâne la latitudinea fiecãruia.

Padocul de la Vaslui, secret de stat

Sã fie o centralã nuclearã? Sau poate sediul unei organizatii secrete? Nu! Este padocul amenajat la Termica, cel mai bine pãzit loc din Vaslui. Orice încercare de a trece de poartã este imposibilã. Dacã pentru a obtine informatii despre cei 48 de câini „cazati” acolo Primãria ne-a dirijat spre Goscom, care are între atributii si serviciul de ecarisaj, portarul care pãzeste intrarea la Termica, pentru a ne permite intrarea în curte, ne-a cerut o acreditare tocmai de la Primãrie. Culmea ironiei, rãspunsul primit ulterior de la aceastã institutie a fost cã nu putem fi ajutati si cã trebuie sã mai asteptãm pânã sãptãmâna viitoare, când conducerea Goscom va organiza o conferintã de presã. De ce atâta secretomanie? În cazul în care vor exista cetãteni interesati sã adopte cãtei, sperãm ca mãcar lor sã le fie permisã intrarea.

Bârladul va respecta legea, „Help Azorel” va adopta câinii!

Primarul municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu, a precizat la ultima sa conferintã de presã desfãsuratã acum câteva zile cã este de acord cu legea eutanasierii câinilor comunitari, pentru cã, desi iubeste animalele, tine mai mult la siguranta oamenilor care l-au asaltat cu solicitãri privind faptul cã Bârladul este plin de haite de câini agresivi si flãmânzi, riscul producerii unei fapte ca cea din Bucuresti, în urma cãreia copilul de patru ani a fost mâncat de câini, este foarte mare . „Personal am acasã doi câini, care îmi sunt foarte dragi. Dar dragostea pentru animale nu îmi întunecã judecata si precizez cã tin mai mult la siguranta bârlãdenilor, care sunt agresati de haitele de câini ce sunt libere pe strãzi. Dacã este lege, trebuie sã o respectãm”, a spus primarul Constantinescu. Pe strãzile din Bârlad sunt acum estimativ peste 2000 de câini liberi, care în special noaptea fac o hãrmãlaie de nedescris, tulburând somnul cetãtenilor. Plus cã sunt unii foarte agresivi, unii foarte bolnavi, fiind adevãrate pericole pentru oameni. Zilnic ajung cam doi bârlãdeni muscati de câini la spitalul de urgentã, iar pentru un tratament antirabic se cheltuie circa 500 de lei. În Bârlad, primarul declarã sus si tare cã va respecta legea!

„Help Azorel” cere ajutor

În padocurile din Bârlad sunt acum 170 câini, pentru care Primãria cheltuie din bugetul local peste 40 000 de lei anual, ca sã le asigure mâncare si îngrijire. La padocuri am gãsit ieri pe presedinta Asociatiei „Help Azorel”, Lucia Cãlinoiu, care hrãnea animalele având asiguratã hrana lor din donatiile fãcute de cei care iubesc animalele. Pozitia doamnei Cãlinoiu fatã de adoptarea Legii „Ionut”, cea a eutanasierii câinilor comunitari care nu sunt adoptati în cel mult 14 zile de la prinderea lor, este clarã: împotrivã! Ce face asociatia pentru cãtei? Mult! „Deocamdatã am vorbit cu autoritãtile sã îmi dea un pic de teren, undeva aproape de calea feratã, pentru a construi un adãpost si sã aduc acolo cãteii bolnavi, care nu sunt adoptati si sã-i îngrijesc eu. Vor pleca multi în adoptie, pregãtesc acum peste 40-50 de câini sã fie adoptati, de cãtre asociatiile internationale care m-au si contactat ca sã salveze cãteii din România. Ei ar vrea sã iau eu adãpostul dar deocamdatã nu cred cã se poate. Ei vor ajuta la îmbunãtãtiri, la tot, primãria sã îsi ia mâna de pe adãpost! Cãteii care vor fi luati de noi nu se vor întoarce în niciun caz pe strãzi ci vor pleca în adoptie! Oricum nu trebuia datã o asemenea lege, ci trebuia sã fie fãcutã sterilizarea asa cum trebuie, ca ei sã se înmulteascã. Dar asta, vom vedea cum vor evolua lucrurile, însã la Bârlad nu vom lãsa sã eutanasieze niciun cãtel”, a spus ieri Lucia Cãlinoiu.

Husenii, pregãtiti sã aplice noua lege a eutanasierii!

Ieri, la padocul din Husi erau cazati 8 câini maidanezi, iar dupã interventia de peste zi a hingherilor, au mai fost adusi alti 12. Cei aflati deja în captivitate au fost sterilizati. Despre noua lege privind eutanasierea, directorul Serviciului de Salubrizare, inginerul Neculai Popa, sustine cã asteaptã normele de aplicare, pentru a putea vedea concret, continutul actului normativ si modul în care trebuie sã aplice legea. În prezent, sunt conditii pentru asemenea proceduri, SPLS având un contract cu un medic veterinar care se îngrijeste de padoc, dar având si o camerã special dotatã pentru activitatea veterinarului. „Mai sunt câini pe strãzile orasului. Nu atât de multi ca în alti ani, dar mai sunt. Hingherii actioneazã mai ales acolo unde cetãtenii ne indicã faptul cã s-au adunat mai multi câini, chiar si azi am avut douã sesizãri, însã mai existã conflicte si cu iubitorii de animale, care nu vor sã lase hingherii sã îsi facã treaba”, a spus inginerul Neculai Popa. Se pare cã adusul câinilor din alte localitãti cu masinile este valabil si pentru municipiul Husi. „Chiar avem persoane care ne-au indicat masini, cu numere de înmatriculare, cu tot, care au fost vãzute cum dãdeau jos din masini în zona cartierului Recea, cinci, sase câini. Trebuie intervenit în acest sens si de aceea colaborãm cu Politia localã. Câinii care sunt dusi la padoc sunt îngrijiti, sunt sterilizati, deparazitati, au crotal. Avem un spatiu special amenajat, bine dotat, unde medicul veterinar face toate aceste proceduri”, a mai spus ing. Popa. La nivelul municipiului Husi, taxa anualã de ecarisaj, pe familie, este de 8,5 lei. De altfel, în legãturã cu eventuala „adoptie” a câinilor maidanezi, cel putin pânã acum, husenii nu s-au dovedit amatori. „Rar de tot a venit cineva sã ia un câine fãrã stãpân de la padoc. Cred cã sunt cel mult trei cazuri pe an”, sustine ing. Neculai Popa.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.