Huseanul Virgil Agheorghiesei, campion al enigmisticii românesti!
SUCCES Putini huseni stiu cã unul dintre cei mai importanti rebusisti din tarã, a cãrui colectie impresionantã de premii, obtinute la majoritatea concursurilor de anvergurã, reprezintã expresia unei pasiuni teribile pentru acest sport al mintii, este un concitadin de-al lor! Huseanul Virgil Agheorghiesei, cãci despre el este vorba, are meritul de a fi autorul lucrãrii „Prietenii mei, rebusistii”, o scriere pe cât de ineditã, pe atât de complexã, structuratã în trei volume, în care, minutios, autorul a cuprins biografiile unor rebusisti ce, de-a lungul vremii, au marcat, prin activitatea lor, aceastã lume specialã a cuvintelor încrucisate. Însã motivul pentru care istoria localã îl va consemna ca pe unul din cronicarii neconventionali si devotati ai urbei Husilor este reprezentat de realizarea lucrãrii intitulate „Spitalul municipal <<Dimitrie Castroian>> Husi – 150 de ani de viatã pentru viatã”.
„La Virgil, cuvântul e cuvânt, fapta e faptã, iar rebusul, rebus”, spunea, despre huseanul nostru, celebrul rebusist Nelu Dumbravã, într-o recenzie a lucrãrii lui Virgil Agheorgiesei, „Prietenii mei, rebusistii”. Desi putin mediatizatã la nivelul judetului, aceastã scriere, a cãrei al doilea volum a fost publicat chiar în acest an, a reprezentat o premierã pentru rebusistica româneascã. Consideratã ca un dictionar al enigmistilor români, lucrarea, spun specialistii,
„dezvãluie în fapt o veritabilã istorie rebusistã si, sub forma medalioanelor, sunt prezentati pe de o parte autori ce pot fi considerati deschizãtori de drum în domeniu, dar si reprezentanti ai generatiilor care au dus mai departe acest potential creator”. „Sunt pasionat de rebus de foarte multi ani. Am început prin a dezlega rebusuri, apoi mi-am dat seama cã pot sã fac eu însumi careuri. M-a atras din vremea studentiei lumea cuvintelor încrucisate si n-am mai renuntat la aceastã pasiune”, spune, cu modestie, economistul Virgil Agheorghiesei. Realizãrile sale în domeniu sunt, pe cât de impresionante, pe atât de necunoscute celor mai multi dintre locuitorii „orasului dintre vii”. Colegii rebusisti însã stiu care este aportul lui Agheorghiesei în acest domeniu. Într-o biografie neconventionalã, acestia îi puncteazã reperele unei vieti marcate de aceastã pasiune: „În plan rebusist, îsi dezvoltã pasiunea începând cu obisnuita posturã de dezlegãtor. Cumpãrã aproape toate publicatiile de gen ale vremii si detine o impresionantã colectie de reviste rebusiste, dar mândria sa este colectia completã a revistei Rebus, din 1957, când apare în formulã nouã. Debuteazã în paginile acesteia cu un rebus criptografic, în numãrul 271, din 5 octombrie 1968, si cu un careu, în numãrul 381, din 5 mai 1973. Compune predilect careuri tematice sau de definitii, individual si în colaborare, dar si surprize, diverse fantezii. Publicã în timp peste 500 de careuri si multã enigmisticã la Rebus, Rebusache si celelalte reviste ale trustului Flacãra, nenumãrate alte careuri la ziare si reviste de gen sau având rubrici rebusiste. În 1990 scoate chiar o revistã proprie, intitulatã Secret, lansatã cu succes pe piatã în peste 50 de mii de exemplare, dar rãmasã fãrã continuitate, pentru cã editorul cu care pornise la drum si-a reorientat afacerile. Membru activ al Cercului rebusist Alb si negru din Bârlad, are o relatie specialã de prietenie cu mentorul multor rebusisti din zonã, Gh. Al. Kissling si cu Corneliu Florenta. Dovedeste o bunã abilitate în tehnica încrucisãrii, concretizatã initial cu un loc întâi la un concurs de compunere, organizat de redactia Rebus, la o consfãtuire din Focsani. Obtine apoi locurile 3 în 1989, 5 în 1991, 2 în 1992, 7 în 2001, titlul de campion national în 2005, locul 4 în 2007 si 5 în 2011 sau titlurile de campion al judetului Vaslui pe anii 1985, 1988-1995, 1998, 1999, 2001, 2007 si 2011, la concursurile anuale de compunere ale revistei Rebus. În paralel, se claseazã pe locuri fruntase la mai toate concursurile de gen organizate de alte publicatii sau cercuri rebusiste. În egalã mãsurã s-a dovedit a fi si un excelent autor de definitii, abordând preferential definitia elaboratã, metaforicã. Mãrturie sunt, pe lângã aparitiile din Rebus, locurile doi si întâi obtinute la Memorialul ,<<Gh. Dobrescu-jr.>>, editiile din 2004 si, respectiv, 2005”.
A scris istoria spitalului municipal Husi!
De altfel, Virgil Agheorghiesei a reusit sã facã tuturor husenilor un dar special, la care a muncit câtiva ani buni. A meritat tot efortul, spune el. „Am fãcut asta, pentru cã am vrut, pur si simplu, sã las ceva în urmã, iar date importante din istoria acestui spital sã nu rãmânã în uitare. Mii si mii de oameni au avut si au nevoie de acest spital. Nu stiu dacã aceastã carte este foarte bunã sau dacã a reusit sã surprindã, asa cum mi-am dorit, importanta unui obiectiv vital pentru atâtia oameni si nu mi-as permite sã o laud eu, care am scris-o, dar stiu cã nu am primit ecouri negative. Iar asta, pentru mine, înseamnã foarte mult. Profesorul de istorie pe care îl respectãm cu totii, Costin Clit, am auzit cã si-a exprimat despre ea un gând pozitiv si m-am bucurat, la fel si multi huseni, pe care îi respect si le multumesc. Am cãutat sã fiu impartial, scriind despre cei care au condus destinele spitalului Husi. M-am documentat cât de bine am putut si a fost o onoare pentru mine ca, la initiativa doamnei director Lucia Rotaru Ciupilan, sã retipãrim lucrarea, în formã adãugitã, ca omagiu la împlinirea celor 150 de ani de viatã a spitalului husean. Sper din tot sufletul cã am fãcut un lucru bun, care va fi util generatiilor viitoare. În carte sunt mentionate cifre, statistici importante, precum si evolutia, de-a lungul vremii, a acestei unitãti spitalicesti. Oamenii care i-au marcat destinul sunt mentionati, conjuncturile sociale si economice pe care a trebuit sã le traverseze, de la data înfiintãrii, 1862, pânã în prezent – toate au fost ordonate cronologic. Am considerat cã e important sã nu uitãm evolutia acestui spital, care a însemnat, asa cum am spus si în titlu, 150 de ani de viatã, pentru viatã”, a spus economistul Virgil Agheorghiesei.
