Fostul director al CCIA Vaslui, dupã gratii
UPDATE: Audierile s-au prelungit, in noaptea de miercuri spre joi, pana la ora 2.00. In aceste conditii, s-a decis ca prezentarea in fata judecatorilor a celor care au fost retinuti, printre care si Adrian Costea, angajatul BCR Asigurari SA Vaslui, sa se faca in doua loturi in cursul zilei de astazi, la orele 11.00 si 14.00, chiar daca pentru o parte dintre cei retinuti ordonantele de retinere au expirat. Procurorii au anuntat ca au decis ca prezentarea la instanta in vederea ob]inerii mandatelor de arestare preventiva sa se faca in cursul zilei de joi, intrucat a fost un volum foarte mare de munca si multe persoane audiate.
RETINERE Dupã audierile maraton de marti noapte, procurorii DIICOT Mures au decis sã-l retinã pentru 24 de ore pe Costea, alãturi de alte nouã persoane suspectate cã ar fi implicate în cea mai mare retea de evaziune bancarã din ultimii ani. În cursul zilei de marti, 44 de persoane din toatã tara, dintre care 21 de la BCR Asigurãri (printre care s-au numãrat si sotii Gabriela si Adrian Costea, director, respectiv angajat al BCR Asigurãri SA Vaslui) au fost dusi pentru audieri la Târgu Mures. „Adrian Costea este pe lista persoanelor retinute pentru 24 de ore. Cel mai probabil, vom cere mandat de arestare preventivã pe numele sãu, însã nu stim ora, avem multe audieri în lucru”, a confirmat, ieri, la prânz, procurorul-sef al DIICOT Mures. În acest timp, tot mai multi patroni din judet încep sã vorbeascã despre afacerile pe care le avea Costea la BCR Asigurãri. „A venit la mine acest domn, Adrian Costea, si m-a întrebat dacã nu vreau sã dau salarii mai mari la angajati, cã are el o metodã foarte simplã. Trebuia sã fac asigurãri de viatã pe o valoare fixã, plus o politã suplimentarã, pe care depuneam niste bani, iar oamenii urmau sã-si scoatã partea de salariu de la asigurãri, pentru un comision de 5 sau 10%, nu mai tin minte exact”, spune unul dintre managerii din judet. Se pare cã, pentru a-si atinge scopurile, Costea era foarte insistent si, prin astfel de metode, ar fi încheiat mai multe polite de asigurãri cu firme din mai multe judete, fiind unul dintre capii retelei cu asigurãri din zona Moldovei.
„Avem o listã cu zece persoane retinute. Nu stiu dacã sunt si vasluieni, printre cei care au fost dusi la audieri”, a confirmat, la prânz, procurorul sef de sectie Nadina Spânu, purtãtorul de cuvânt al DIICOT, structura centralã. Alin Lazãr, procurorul sef al DIICOT Mures, a confirmat cã, din cei trei vasluieni adusi la audieri, unul a fost retinut pentru 24 de ore. „Adrian Costea este pe lista persoanelor retinute pentru 24 de ore. Cel mai probabil, vom cere mandat de arestare preventivã pe numele sãu, însã nu stim ora, avem multe audieri în lucru”, a confirmat seful DIICOT de la Mures. Am încercat sã-l contactãm pe Costea pe mobilul personal, însã era închis. Sotia acestuia, Gabriela, directorul BCR Asigurãri, sucursala Vaslui, a spus cã nu poate da nicio declaratie. Aceasta a fost dusã si ea la audieri, marti dupã-amiazã, însã nu a fost retinutã de procurori. „Nu pot sã vã spun nimic, compania ne-a interzis sã dãm declaratii pe perioada anchetei”, a spus Gabriela Costea. Prin manevrele lui Costea si ale celor implicati, bugetul de stat a fost prejudiciat cu aproape 40 milioane euro. Reteaua functiona din 2009, iar în dosar apar 112 firme, cu peste 2.000 de angajati. Dacã vor fi gãsiti vinovati, suspectii riscã pânã la 20 de ani de închisoare.
Costea mergea la managerii din Moldova cu „reteta minune”!
Fost director al Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã, Adrian Costea cunostea mai toti managerii de firme importante din judet. Când a plecat la BCR Asigurãri, unde sotia sa era director, s-a familiarizat repede cu o metodã de fraudare a bugetului de stat. Costea mergea la firmele cu zeci de angajati si le spunea managerilor cã ar putea sã dea salarii mai mari la lucrãtori, fãrã a mai plãti taxele si impozitele cãtre buget. „Foloseau o metodã ineditã, spunem noi, încheiau o politã de viatã care era rãscumparatã a doua zi”, explicã procurorul sef al DIICOT Mures, Alin Lazãr. Firma în cauzã vira o parte din fondul de salarii cãtre firma de asigurãri sub formã de asigurare de viatã colectivã. A doua zi, contractul se anula si firma de asigurãri pãstra un comision de 10 % din suma primitã, iar restul banilor erau virati direct cãtre contul fiecãrui angajat, ca prime de asigurãri. Prin lege, primele de asigurare sunt scutite de impozite. Calculele spun totul: o firmã cu 100 de angajati, la care salariul unui angajat se ducea la 1000 de lei pe luna, ar fi trebuit sã plateascã la stat circa 17.000 de euro, numai din taxe. Prin aceastã manevrã, societatea plãtea numai 2.000 de euro cãtre BCR Asigurãri SA, fãcând o „economie” de 15.000 de euro. Nu mai conta faptul cã nu se plãteau contributiile la pensii, somaj sau sãnãtate si angajatii nu erau protejati. Conform unor informatii judiciare, Adrian Costea ar fi încheiat contracte prin care statul era pãgubit cu sute de mii de euro în mai multe judete din zona Moldovei, fiind unul dintre cei mai activi pe piata asigurãrilor de viatã. „A venit la mine acest domn Costea si m-a întrebat dacã nu vreau sã dau salarii mai mari angajatilor. Mi-a spus cã as putea sã dau un salariu mai mare, dacã fac o asigurare de viatã colectivã, plus o politã suplimentarã, pe care puteam s-o rãscumpãr imediat. Trebuia doar sã dau oamenilor salarii mici si îsi completau veniturile de pe asigurarea suplimentarã, urma sã încaseze restul de salarii de la bancã. Prin 2011 a fost treaba asta. Tin minte cã Adrian Costea era foarte insistent, însã eu l-am refuzat, ceva îmi spunea cã nu e legal. Nu m-am implicat”, a spus unul dintre managerii din Vaslui, la adãpostul anonimatului.
Procurorii au stabilit adevãrul în afacerea cu polite de viatã
Conform DIICOT, modul de operare al suspectilor a fost inedit, constând în acordarea disimulatã a unei pãrti din salariul lunar: mai întâi – încheierea, de cãtre angajator, a unei polite de asigurare cãtre angajat, respectiv a primelor lunare aferente clauzei EB (economisire – beneficii). Urmau, imediat – chiar în cursul aceleiasi zile sau, cel mai târziu, în ziua urmãtoare – rãscumpãrarea clauzei suplimentare si, implicit, plata cuantumului primelor de asigurare de cãtre asigurãtor direct în conturile angajatilor – beneficiarii de drept ai respectivelor contracte de asigurare. Acestia din urmã primeau, astfel, plãtile, ca fiind parte din veniturile salariale. Dupã retinerea unui comision de aproximativ 10% din valoarea primei, primele de asigurare erau returnate în conturile angajatilor, lunar, sub formã de rãscumpãrare. Procedeul reprezenta, de fapt, o formã mascatã de platã a drepturilor salariale si, în acelasi timp, o modalitate de sustragere de la plata contributiilor aferente salariilor acordate. „Prin 2011 a venit acest Costea sã facã asigurãri la firma mea, la toti angajatii. Mie mi s-a pãrut cã nu era o treabã ortodoxã si am refuzat”, ne spune un alt patron. În cursul zilei de ieri, BCR Asigurãri de Viatã a predat DIICOT Mures înscrisuri si informatii în cadrul investigatiei. Oficialii companiei de asigurãri au spus cã sprijinã aceastã actiune si coopereazã cu oamenii legii. Desi faptele sunt foarte grave, cei de la BCR Asigurãri de Viatã prezumã faptul cã „modul de lucru al angajatilor si partenerilor contractuali este deplin legal pânã la proba contrarie, motiv pentru care îsi exprimã sprijinul si fatã de acestia”.
Desi se stia de aceste metode de ani de zile, toatã lumea a închis ochii!
Conform Autoritãtii de Supraveghere Financiare (ASF), despre metodele practicate de Costea si colegii sãi de la BCR Asigurãri de Viatã se stia de ceva timp. „Tocmai pentru a preveni disimularea plãtilor de naturã salarialã fãcute prin intermediul contractelor de asigurare (cu rãscumpãrare lunarã), Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor a luat mãsuri de reglementare încã din anul 2004 care limitau rãscumpãrãrile la un interval de minimum 6 luni de la încheierea contractului. Acestea au fost nuantate în legislatie în anul 2005 si asa cum mentionam anterior, prevederile au fost preluate în Codul Civil. În cazul BCR Asigurãri de Viatã VIG SA, în perioada august-septembrie 2009 (perioadã care face subiectul anchetei DIICOT), CSA – entitate care a fost comasatã în ASF – a efectuat un control inopinat la BCR Asigurãri de Viatã VIG SA. În obiectul controlului a intrat si verificarea prevederilor contractuale cu privire la rãscumpãrãrile partiale si a plãtilor efectuate pentru contractele de asigurare încheiate. Controlul din 2009 a constatat printre altele cã pentru un numãr de 34 de contracte de asigurare cu clauzã suplimentarã de beneficii, societatea a efectuat 399 de rãscumpãrãri partiale mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului de asigurare, faptã ce constituie contraventie. Ca urmare a constatãrii de mai sus, Comisia de Supraveghere a Asigurãrilor a sanctionat cu avertisment scris membrii Directoratului societãtii BCR Asigurãri de Viatã Vienna Insurance Group SA, conform politicii de sanctionare gradualã si progresivã, obligând totodatã societatea sã informeze CSA cu privire la modul de îndeplinire a mãsurilor stabilite prin procesul verbal de control”, se aratã într-un comunicat al Autoritãtii.
