Foarte mulţi dintre copiii orăşeni care primesc lapte şi corn în şcoli refuză să consume cadoul guvernamental.“Dacă vine mult timp acelaşi produs, copiii se plictisesc şi îl dau cainilor sau îl dăm noi la canal”, recunosc deschis directorii de şcoli.La ţară, cei mici nu prea pot “asorta” telemeaua sărată cu eugenia dulce.Anunţul premierului Ponta de a renunţa, cel puţin parţial, la programul “Lapte şi corn” şi direcţionarea fondurilor către programe de tip after-school este primit cu interes de directorii şcolilor urbane şi cu îngrijorare de cei din rural.Oficialii firmelor Vranlact şi Diplomatic spun că guvernul alocă prea puţini bani pentru produse de calitate.Ziarul de Vrancea i-a întrebat pe directorii de şcoli de ar fi de făcut în privinţa acestui program
Lapte şi corn sau after-school?
Introdus în urmă cu 10 ani, programul guvernamental “Lapte şi corn” a avut la bază o intenţie bună şi a venit în sprijinul multor familii care nu au posibilităţi pentru a le pune în ghiozdănelele copiilor un pacheţel pentru la şcoală. Acest program a contribuit la menţinerea copiilor foarte săraci la şcoală, mai ales în mediul rural şi în comunităţile de romi, însă nu acelaşi lucru se poate spune despre elevii orăşeni. Aceştia din urmă s-au săturat de acelaşi produs în fiecare zi şi nu mai consumă laptele dulce. Aceasta şi pentru că nu întotdeauna primesc un produs de calitate. Ce se întamplă cu laptele neconsumat? “Îl mai iau copiii şi îl dau cainilor comunitari sau îl dăm la canal. Sunt zile în care numărul copiilor care îl refuză este mare dacă vine mult timp acelaşi produs, pentru că se plictisesc de el. Mai există şi problema ambalajului. Uneori laptele vine în pungi şi este greu de manevrat”, ne-a declarat directorul Şcolii “Duiliu Zamfirescu” Focşani, profesorul Petrică Moraru. Programul guvernamental “Lapte şi corn” pare să se fi transformat într-o afacere pentru unii proprietari de firme. Astfel, deşi există varianta diversificării produselor, firmele distribuie în general acelaşi produs la aceeaşi unitate de învăţămant, de regulă cel mai ieftin şi într-un ambalaj care să nu necesite costuri suplimentare. Astfel, în timp ce elevii din urban servesc în cele mai multe zile lapte şi rareori cate un iaurt sau o felie de caşcaval ori branză topită, pe care le savurează cu plăcere atunci cand le primesc, cei din rural s-au săturat de “uscături” şi poftesc la un iaurt pe care îl primesc rar.
Telemea sărată cu eugenia dulce
Elevii din mediul rural primesc de cele mai multe ori telemea şi caşcaval, laptele şi iaurtul pentru aceştia fiind o raritate. Dacă eugenia şi caşcavalul sunt consumate, nu acelaşi lucru se poate spune despre talemea. “Este foarte sărată şi nu poate fi mancată cu eugenia cu rom. S-au săturat copiii de ataţia ani de aceleaşi produse. Caşcavalul se mănancă, dar telemeaua nu, iar noi i-am învăţat pe copii să nu o arunce ci să o dea altor elevi mai sărăcuţi iar acestora le-am spus să nu le fie ruşine să o primească. Laptele şi iaurtul sunt o raritate la noi”, ne-a declarat directorul Şcolii Valea Sării, profesoara Mirela Neguţ, unitate care are 164 de beneficiari ai acestui program. Cei 240 de elevi din Ciorăşti nu au mai primit lapte de mai bine de 2 ani. “Lapte a venit ultima dată în urmă cu 2 ani, iar copiii s-au jucat atunci cu el. Primim caşcaval şi telemea care, în general, se consumă, dar sunt şi copii care le refuză şi le dau celor cu situaţie materială precară”, ne-a spus directorul şcolii din localitate, profesorul Sandu Ştefan.
Comunităţile de rromi, dependente de acest program
Produsele sunt însă consumate în şcolile cu numeroşi elevi rromi. La Slobozia Bradului, unde sunt 1.200 de beneficiari ai programului, se consumă orice produs servit elevilor. “La noi vin cand lapte, cand caşcaval sau telemea, iar copiii le consumă. Numărul celor care le refuză este mic, însă şi aceştia le iau acasă şi le dau celor mai săraci”, ne-a spus directorul şcolii, Voica Costache. Copii dependenţi de acest program sunt şi la unităţile arondate Şcolii 2 Mărăşeşti, ca Pădureni, Doaga, Călimăneşti, Haret, ai căror părinţi nu au locuri de muncă. “Suntem într-o zonă defavorizată iar mulţi părinţi nu au bani de pachet. Din acest motiv produsele se consumă în proporţie de 100%. În unităţile arondate, unde părinţii nu sunt salariaţi, putem spune că sunt şi copii care vin la şcoală pentru acest program”, a precizat directorul Şcolii 2 Mărăşeşti, Mirela Novetschi.
Laptele refuzat, caşcavalul savurat….
