După o investiţie de peste 21 milioane de euro, doar 22 de tone pe lună din totalul de deşeuri pe care îl dă Galaţiul este sortat şi prelucrat * Cei care gestionează proiectul dau vina pe hoţii de peturi * Halal eficienţă – Din comercializarea deşeurilor selectate, la bugetul local se încasează doar 12.800 de lei! * Colac peste pupăză municipalitatea trebuie să facă noi investiţii, pentru că o parte din lucrări au fost executate prost
Doar două tone de peturi şi aproximativ 20 de tone de hârtie ajung, pe lună, la staţia de compostare din Galaţi, realizată prin programul ISPA, iar restul de aproape 7.000 –10.000 de tone de resturi menajere ajung la depozitul de deşeuri Tirighina. Valoarea întregului proiect ISPA Deşeuri – adică staţia de compostare, depozitul plus iglu-urile şi alte detalii – se ridică la 21,4 milioane de euro. Potrivit şefului Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache, n-ar fi vorba de o gestionare proastă a proiectului, ci de faptul că „obiectul muncii” – deşeurile preselectate – este furat de amărâţii care sparg containerele în căutarea de resturi pe care să le valorifice la centrele de colectare.
Beneficii economice mici
Raportat la purcoiul de bani care s-a băgat în acest proiect, beneficiile economice ale Galaţiului în urma vânzării baloţilor de deşeuri carton şi peturi de către Ecosal, beneficiarul final al programului ISPA, sunt mai degrabă simbolice, având în vedere că Serviciul Public Ecosal vinde kilogramul de peturi cu un leu, iar kilogramul de hârtie este de numai 0,27 de lei. Mai exact, dacă Ecosal ar vinde toată cantitatea de hârtie şi plastic sortată, bugetul local ar încasa doar 12.800 de lei pe lună. Adică mai nimic, în condiţiile în care, la nivelul Galaţiului, ar fi de prelucrat deşeurile menajere de la 231.000 de locuitori.
Vina pentru eficienţa scăzută a selecţiei şi prelucrării deşeurilor este aruncată de Mircea Ostache în ograda căruţaşilor care fură o mare cantitate din deşeurile reciclabile, dar şi în ograda cetăţenilor care încă, se pare, nu sunt obişnuiţi cu colectarea selectivă.
„Cu cât conştientizarea este mai bună, cu cât sistemul informal este mai bine pus la pământ, cu cât Serviciului Public Ecosal i se asigură exclusivitatea, cu atât veniturile municipiului Galaţi din colectarea selectivă pot creşte. Sistemul informal nu a apărut de bunăvoie şi nesilit de nimeni, este ghidonat din spate de firmele care colectează peturi, sticle şi hârtie. Fără firmele din spate, hoţii de peturi şi carton poate s-ar opri”, ne-a explicat şeful Unităţii de Implementare a proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache.
În prezent, principalii cumpărători de deşeuri din carton şi hârtie ai Serviciului Public Ecosal sunt Vrancart, din Adjud, producător de carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat şi hârtie igienico-sanitară şi Ecoprod Service, din Galaţi, societate specializată în colectarea şi recuperarea materialelor reciclabile.
Mai trebuie spus că, la staţia de sortare şi compostare lucrează aproximativ 30 de oameni, o parte pe sortare şi o parte pe producerea compostului din deşeuri verzi. Legat de acesta din urmă, un venit s-ar putea obţine şi de aici, însă compostul din deşeuri verzi nu este vândut, ci dat mai departe ca îngrăşământ ecologic societăţii Gospodărire Urbană pentru a fi folosit în parcuri.
Prin urmare, din toată această afacere, singurul beneficiu real pentru oraş ar fi acela că, atâta timp cât staţia de selectare şi compostare este funcţională şi cel puţin o parte din deşeurile verzi, plasticul şi hârtia nu mai ajung în groapa de gunoi, depozitul de deşeuri de la Tirighina ar avea o durată de viaţă mai lungă. Prea puţin, în condiţiile în care, pe lângă obiectivele de protecţia mediului, prelucrarea deşeurilor poate fi o activitate foarte profitabilă, a se vedea unităţile asemănătoare care există în alte părţi.
Pe de altă parte, există informaţii că nici nu există un interes foarte mare din partea Ecosal ca investiţia să fie pe deplin funcţională, căci altfel s-ar cunoaşte exact ce cantitate de gunoi este colectată de la populaţie şi nu s-ar mai putea umfla bugetul de cheltuieli după ureche.
Cum funcţionează staţia de selectare şi compostare
Linia de sortare a fost concepută prin proiectul tehnic la o capacitate anuală de 6.000 de tone şi sunt instalate doua linii de sortare materiale reciclabile: pet, hârtie, cartoane, ambalaje aluminiu, sticlă. Staţia de sortare ar trebui să primească numai materiale presortate în punctele de colectare, iar sortarea se face manual. După sortare, hârtia, cartonul şi pet-urile sunt presate şi îmbalotate, iar cutiile de aluminiu sunt tocate. Sticlele sunt sortate pe categorii diferite. Linia de compostare este o platforma betonată, unde deşeurile colectate sunt mai întâi mărunţite într-un tocător şi apoi aşezate în hala de compostare, în brazde, apoi întoarse şi umezite periodic. După o perioadă de fermentare de aproximativ 12-14 săptămâni se obţine compostul care poate fi folosit ca pământ vegetal în zonele unde se amenajează spaţii verzi, pe taluzuri, etc. Compostul astfel obţinut va fi depozitat pe o platforma, de unde poate fi livrat potenţialilor beneficiari.
Defecte la depozitul de deşeuri
După terminarea lucrărilor la proiectul „Închiderea gropii de gunoi Tirighina şi construirea extensiei”, în 2011, în perioada de notificare a defectelor, Primăria municipiului Galaţi a notificat executantul, SC Mesogeos SA, în privinţa mai multor neconformităţi ale proiectului cu proiectul aprobat. S-au sesizat mai multe deficienţe la şanţul drenant, conductele de refulare, rigolele de apă de suprafaţă, rigolele de protejare a racordului de gaz, canalele de ventilaţie şi terasamente, însă executantul nu a dat curs notificărilor. În urmă cu o lună, în februarie, Garda de Mediu, dar şi prefectul îi atrăgeau atenţia şefului Unităţii de Implementare a proiectului ISPA – Deşeuri, Mircea Ostache, că lucrările trebuiau remediate de mult. Situaţia ar putea fi rezolvată începând de săptămâna aceasta. „Facem procedură de achiziţie”, ne-a spus Mircea Ostache. Primăria va executa lucrările pe banii săi, urmând să solicite plata sumelor de către SC Mesogeos SA. Costul lucrărilor este de 14.343 euro, iar penalităţile de întârziere pe care Mesogeos va trebui să le plătească sunt în jur de 354.000 euro, potrivit spuselor lui Mircea Ostache.
